Sari la conținut

Sari la conținut


* * * * * 5 voturi

Mamica incapabila sa-si educe copilul cauta ajutor


401 raspunsuri la acest subiect

#11
alsa

alsa

    Membru incepator

  • Membri
  • PunctPunct
  • 265 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 11:12

Citat:
citat din mesajul lui hannen

Avgoot,eu cred ca se referea la familia ei dar ca a ales sa se "detaseze" asa putin si`a expus problema ca privita din exterior,ca si acum ar fi vorba de alta familie...Poate i-a fost greu sa zica "ma consider o mama denaturata si incapabila",ceea ce este de inteles,zic eu.
Asta e parerea mea,poate am inteles eu gresit.

************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!



si eu cred ca este vorba de familia ei. Felicitari pentru faptul ca realizezi ca aveti o problema si ceri ajutor.

Si eu am un copil plin de personalitate cu care uneori nu ma descurc. Asa ca sunt foarte atenta la raspunsurile pe care le-ai primit deja si le vei primi.

Nu esti o mama denaturata,esti doar depasita de situatie, asa cum suntem fiecare dintre noi in anumite momente.Ai incredere in tine si in instinctele tale si vei face exact ce trebuie pentru puiutul tau.Sunt convinsa ca vei primi multe sfaturi bune aici, pe care si eu le astept si voi incerca sa le aplic.

alsa
  • 0

#12
Adriana mica

Adriana mica

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 1.200 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 11:22

Frunza_alba, mie mi se pare ca aveti asteptari nerealiste de la copil... nu o spun cu repros, si noi am trecut prin asta. Cand Dudu avea un an si jumatate, si avea reactii specifice acelei varste sotul meu avea o idee fixa: "cum poate un copil ce pare a avea inteligenta peste medie sa nu inteleaga (de la prima explicatie) faptul ca...?!" Marina are dreptate: modul in care reactioneaza un copil nu are nimic de a face cu inteligenta.



Si Dudu are momente cand reactioneaza ca si copilul tau. Noi am incercat sa nu cadem in ispita amenintarilor, mai ales cele legate de politist, medic si alte profesii cu care inevitabil va interactiona la un moment dat. In ceea ce priveste locurile publice, a avut o perioada cand puteam sa ii distragem atentia cu o carte / revista; din pacate, in ultimul timp curiozitatea de a vedea ce este in jurul lui este mai puternica decat placerea de a rasfoi o revista, asa incat preferam sa mergem fara el la banca sau alte institutii.



De regula, in momentele respective este cam greu sa ii explici pe indelete copilului, si oricum ai senzatia ca nu aude nimic din ceea ce i se spune. Noi de regula avem o discutie dupa, ii spunem ce ne-a placut si ce nu ne-a placut in comportamentul lui, explicandu-i de ce credem ca ar fi in avantajul lui ca data viitoare sa nu mai faca la fel. Uneori merge din prima, alterori este nevoie de mai multa rabdare.



Multa bafta!



Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)



Uite ce mare am crescut...

Povestea merge mai departe...
  • 0

#13
kisstherain999

kisstherain999

    Membru incepator

  • Membri
  • PunctPunct
  • 390 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 11:34

EX1 Ii explic o singura data ca peretii se murdaresc (nu de mai multe ori pe ca are o dorinta fantastica de a ma contrazice), dar o putem lipi in alta parte pe o plansa, pe masa, decoram un ghiveci, ne facem bratari, inele ... si facem acest lucru impreuna, il laud, ii aratam lui tati

EX2 Ii place sa umble la automatul de apa. Il las sa isi puna un pic sa bea, il rog sa ma serveasca si pe mine si eventual sa ajute (sa tina butonul apasat) si pt alte persoane care vin la automat. Mergem sa ne facem treaba cu promisiunea ca atuci cand iesim mai luam un pahar cu apa pt drum



La noi ar merge "strategiile " astea. De ceva timp am renuntat sa mai incerc sa ma "impun" pt ca se transforma intr-un razboi al nervilor din care eu nu prea ieseam invingatoare. Acum incerc sa le rezolv amiabil, ii dau alternative, il las sa aleaga, il ghidez fara sa ii impun ...



Cred ca un copil trebuie sa se simta iubit si in acest sens va recomand o carte "Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor" de Gary Chapman. Fiecare copil/adult percepe dragostea in alt mod, trebuie sa gasim "canalul" spre fiecare, unii raspund la mangaieri fizice, altii la cuvinte de incurajare, altii la daruri, altii la servicii, iar altii la timpul acordat.

De exemplu pt copilul meu cel mai bun mod de ai arata dragostea este sa petrec timp cu el si sa il incurajez.Iar eu incerc sa imi fac sotul sa inteleaga ca cea mai buna metoda de a-mi arata dragostea esta sa imi faca anumite servicii [:D]




kiss [pup]



[pk][roker] HORIA [roker][pk] varsta[copil]16.04.2007




Nu exista decat un singur copil perfect in lumea aceasta si fiecare mama il are.




Anumita muzica se asculta cu vantul in fata! si degeaba lasi in jos geamul de la masina ...
  • 0

#14
enachescug

enachescug

    Membru incepator

  • Membri
  • PunctPunct
  • 146 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 11:45

frunza_alba, titlul ales mi se pare cam dur. Cum ai ajuns tu la concluzia ca esti "incapabila" sa-l educi. E o concluzie pripita. Toti parinti ajung in faze din astea in care cred ca nimic din ceea ce fac pentru a-si educa copilul nu are efect.
Cu s-a spus anterior 3 ani e varsta critica. Dar asta nu e o regula. La unii copii toata copilaria si adolescenta e o varsta critica.
Revenind, e exact perioada in care "vorbesti la pereti" sau orice dorinta a copilului se inainteaza pe cale de "istericale" cu scopul de a avea succes.
Nu trebuie sa ai asteptari imediate mari. Totul se cladeste in timp.
Asadar cuvintele cheie sun consecventa si rabdare!(din partea voastra, a parintilor. Copilul va va oferi de fiecare data altceva, de obicei o reacti la care nu va asteptati!).

  • 0

#15
denizel

denizel

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.078 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 11:48

Citat:
citat din mesajul lui Burtocika





In primul rand remarc o contradictie in afirmatiile tale: daca el / ea / copilul sunt egali, unde intervine "rasfatul" ? De ce copilul ar trebui rasfatat, in detrimentul celorlalti membri ai familiei ? Daca toti au drepturi si obligatii egale, de ce ar trebui unul sau altul privilegiat ?






Nu e posibil (macar din punct de vedere fizic) ca un copil sa aiba "obligatii" egale cu ale parintilor.

In plus, cand vine vorba despre familie, nu-mi place sa ma gandesc ca exista obligatii.

Nu am vreo obligatie, fac totul din dragoste.

La fel cum, copilul nu are vreo obligatie fata de mine, ca doar nu am facut contract cu el inainte de a se naste :).





Iar rasfatul e ceva obisnuit intre niste oameni care se iubesc.

Nu vad de ce e minunat si laudabil ca o sotie e rasfatata de sot sau copii/un sot e rasfatat de sotie sau copii, si de ce e ar fi condamnabil ca un copil e rasfatat :).







Citat:
In al doilea rand, in principiu as fi de acord cu ideea de egalitate, dar totusi consider ca parintii trebuie recunoscuti ca "autoritate" sau ... nu stiu exact cum sa spun, ideea e ca daca parintii spun ca e bine / rau sa faci ceva, copilul ar trebui sa accepte acest lucru. Si eu ii explic copilului INTOTDEAUNA de ce e bine / rau sa faca ceea ce face sau de ce ii dau / nu-i dau ce imi cere, dar in general explicatiile nu functioneaza.

Exemplu concret in cazul cu plastilina: ii explic de ce nu e bine sa deseneze / arunce pe perete, ca se murdareste etc., dar pare sa nu-i pese ! In momentul in care il ameninti sa ii iei plastilina daca nu inceteaza cu lipitul pe perete, automat te pui in postura de "autoritate", pentru ca tu ai puterea sa faci ceva si el nu poate decat sa se supuna.











Cred ca autoritatea asta e cu atat mai dureroasa cu cat, asa cum ziceai, cel asupra caruia ti-o exerciti nu are nici o sansa.

Da, tu, ca adult, poti sa faci ce vrei cu un pici.

Tocmai de aia nu trebuie sa faci ce vrei cu el: fiindca poti sa faci ce vrei cu el!

In afara de situatiile in care integritatea fizica a copilului e amenintata, nu vad rostul exercitarii autoritatii prin amenintari, santaj sau actiuni fizice (nu neaparat bataie).







Citat:
Daca exista metode de negociere cu copii FOARTE incapatanati, as fi foarte interesata sa citesc.








Parerea mea e ca incapatanarea la copii e si o consecinta a incapatanarii parintilor: copiii imita comportamentul parintilor fata de ei.



In afara de asta, de multe ori curiozitatea/dorinta de a descoperi ceva sunt etichetate drept incapatanare.





Pentru parinti, de dragul copiilor






"Omul care a inventat distractia a fost copilul" [:)] - din jurnalul unei mãmici de bãietel.



  • 0

#16
simali

simali

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 2.349 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 11:58

Citat:
citat din mesajul lui denizel



Nu in ultimul rand, rasfatul nu e o "boala", ci e o "stare" de care ar trebui sa se bucure orice copil din lume.




Eu cred ca orice copil trebuie sa se simta iubit si acceptat. Nu rasfatat. Rasfatul inseamna "pot sa incalc libertatea celor din jurul meu si sa nu tin niciodata cont de dorintele lor pentru ca ma cheama Buricul Pamantului".

3 ani este o varsta la care se poate preda minunat prima limita a LIBERTATII: libertatea unui om se termina fix acolo unde incepe libertatea altuia.

(fac totusi precizarea ca exista si adulti muuult prea sensibili, care considera gesturi normale, ce tin de natura copilariei - desenatul pe pereti, varsatul paharului cu apa, spartul unui vas, tipatul in timpul jocului, murdarirea hainelor, jucatul la dozatorul de apa dintr-o institutie, etc. - incalcari ale libertatii lor). Dar aici este o alta discutie.

"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice
  • 0

#17
denizel

denizel

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.078 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 12:10

Citat:
citat din mesajul lui simali
Citat:
citat din mesajul lui denizel
Nu in ultimul rand, rasfatul nu e o "boala", ci e o "stare" de care ar trebui sa se bucure orice copil din lume.
Eu cred ca orice copil trebuie sa se simta iubit si acceptat. Nu rasfatat. Rasfatul inseamna "pot sa incalc libertatea celor din jurul meu si sa nu tin niciodata cont de dorintele lor pentru ca ma cheama Buricul Pamantului". "Calea de mijloc este calea ZEN"Alice
Simali, de unde stii tu ca eu, prin rasfat inteleg "pot sa incalc libertatea celor din jurul meu si sa nu tin niciodata cont de dorintele lor pentru ca ma cheama Buricul Pamantului"?? [:-/]Parerea mea e ca rasfatul vine la pachet cu iubirea. Nu poti sa nu rasfeti pe cineva pe care-l iubesti, iar rasfatul nu are nici cea mai mica legatura cu incalcarea libertatii celor din jur.
Pentru parinti, de dragul copiilor
"Omul care a inventat distractia a fost copilul" [:)] - din jurnalul unei mãmici de bãietel.

  • 0

#18
Burtocika

Burtocika

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 1.786 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 12:40

Citat:
citat din mesajul lui simali

Eu cred ca orice copil trebuie sa se simta iubit si acceptat. Nu rasfatat. Rasfatul inseamna "pot sa incalc libertatea celor din jurul meu si sa nu tin niciodata cont de dorintele lor pentru ca ma cheama Buricul Pamantului".





Asta am vrut sa zic si eu, dar n-am stiut s-o exprim asa succint [flo]

Bunica, atunci cand vine pe la noi, are o vorba: "copilul e cel mai important om din casa". Asa este, dar dupa parerea mea copilul NU trebuie sa stie asta ! Nu trebuie sa se simta Buricul Pamantului, pentru ca este o atitudine care nu va duce decat la egoism si la dezamagiri mai departe in viata lui, cand va descoperi ca de fapt nu este Buricul Pamantului si pentru altii.

Poti sa-l iubesti, sa-l protejezi, sa petreci timp cu el, sa-i raspunzi la toate intrebarile si solicitarile, dar fara sa stai in limba si sa alergi imediat cum te cheama.



Exemplul 1: fii-mea sta pe scaun si se uita la desene (la calculator, deci pot fi oprite si pornite in orice moemnt); ii cade o jucarie jos si striga "mami, mi-a cazut piticul, da-mi-l". Eu nu i-l dau, ii spun "ridica-te si ia-l singura, eu acum fac mancare / spal vasele"; bunica/bona lasa tot ce face si sare imediat sa i-l dea.

Vi se pare ok ?



Exemplul 2: fii-mea sta pe scaun si se uita la desene; "mami, vreau apa"; ii spun "uite sticla pe masuta, vino sa-ti iei"; NU, incepe "tati, da-mi apa"; tati, acelasi raspuns; jale si plansete, a preferat sa rabde de sete decat sa se dea jos de pe scaun si sa-si ia singura apa.

Noi incercam sa fim consecventi si sa nu facem pentru ea lucrurile pe care le poate face singura; asta inteleg eu prin obligatii, sa nu va inchipuiti ca o pun sa frece podele sau sa dea cu mopul ! Evident ca nu poate fi egala fizic cu un adult, era vorba de sarcini adaptate varstei ei, de genul strans jucariile.



Repet, poate gresesc eu, dar mi se pare ca la 4 ani (cat are fii-mea), sunt lucruri pe care poate (si trebuie) sa le faca singura, nu sa ceara tot timpul ajutorul.



*****************************

cartile copilariei mele


  • 0

#19
denizel

denizel

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.078 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 12:58

Citat:
citat din mesajul lui Burtocika





Asta am vrut sa zic si eu, dar n-am stiut s-o exprim asa succint [flo]

Bunica, atunci cand vine pe la noi, are o vorba: "copilul e cel mai important om din casa". Asa este, dar dupa parerea mea copilul NU trebuie sa stie asta ! Nu trebuie sa se simta Buricul Pamantului, pentru ca este o atitudine care nu va duce decat la egoism si la dezamagiri mai departe in viata lui, cand va descoperi ca de fapt nu este Buricul Pamantului si pentru altii.

Poti sa-l iubesti, sa-l protejezi, sa petreci timp cu el, sa-i raspunzi la toate intrebarile si solicitarile, dar fara sa stai in limba si sa alergi imediat cum te cheama.



Exemplul 1: fii-mea sta pe scaun si se uita la desene (la calculator, deci pot fi oprite si pornite in orice moemnt); ii cade o jucarie jos si striga "mami, mi-a cazut piticul, da-mi-l". Eu nu i-l dau, ii spun "ridica-te si ia-l singura, eu acum fac mancare / spal vasele"; bunica/bona lasa tot ce face si sare imediat sa i-l dea.

Vi se pare ok ?



Exemplul 2: fii-mea sta pe scaun si se uita la desene; "mami, vreau apa"; ii spun "uite sticla pe masuta, vino sa-ti iei"; NU, incepe "tati, da-mi apa"; tati, acelasi raspuns; jale si plansete, a preferat sa rabde de sete decat sa se dea jos de pe scaun si sa-si ia singura apa.

Noi incercam sa fim consecventi si sa nu facem pentru ea lucrurile pe care le poate face singura; asta inteleg eu prin obligatii, sa nu va inchipuiti ca o pun sa frece podele sau sa dea cu mopul ! Evident ca nu poate fi egala fizic cu un adult, era vorba de sarcini adaptate varstei ei, de genul strans jucariile.



Repet, poate gresesc eu, dar mi se pare ca la 4 ani (cat are fii-mea), sunt lucruri pe care poate (si trebuie) sa le faca singura, nu sa ceara tot timpul ajutorul.



*****************************

cartile copilariei mele











Burtocika, nu ti s-a intamplat niciodata sa nu ai chef sa te ridici ca sa-ti iei apa?

Mie da! [:D]

Rog pe sotul meu sau pe copil sa-mi aduca apa si nici unul din ei nu-mi tine teoria chibritului despre cum pot sa-mi iau singura si cat sunt de rasfatata si cum le calc in picioare drepturile.

La randul meu, daca sotului sau copilului le e lene sa-si spele fructe/aduca apa, fac eu asta pentru ei.

Nu mi se pare in regula sa te certi pentru un pahar cu apa.





In Exemplul 1 dat de tine, daca fiul meu (la 4 ani) mi-ar fi cerut apa si eu as fi fost ocupata, i-as fi zis frumos ca nu pot sa-i aduc, sunt ocupata etc.

Daca ar fi insistat, as fi venit la el, m-as fi asezat langa el si i-as fi explicat situatia: "tu iti poti intrerupe putin jocul, mie imi e greu sa-mi scot manusile cu care spal vase, sa ma spal pe maini si sa-ti aduc apoi apa. Spalatul vaselor e o indelatnicire neplacuta, vreau sa scap cat mai repede de ea, te rog sa ma intelegi etc, etc" + un pupic.

Imposibil sa dea gres metoda [:)].



Daca napadesti copilul cu jdemii de reguli, daca esti rigid ("iti arat eu ce inseamna sa fii respectuos") daca presupui ca la 4 ani trebuie sa inteleaga cat e de nasol sa speli vase si ii arati ca nu esti dispus sa cedezi nici un milimetru de teren, vei avea un copil care nu va sti ce inseamna sa cedeze.















Pentru parinti, de dragul copiilor






"Omul care a inventat distractia a fost copilul" [:)] - din jurnalul unei mãmici de bãietel.



  • 0

#20
rrox3

rrox3

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 2.564 mesaje

Postat 29 iulie 2010 - 13:15

Citat:
citat din mesajul lui Burtocika
Citat:
citat din mesajul lui simaliEu cred ca orice copil trebuie sa se simta iubit si acceptat. Nu rasfatat. Rasfatul inseamna "pot sa incalc libertatea celor din jurul meu si sa nu tin niciodata cont de dorintele lor pentru ca ma cheama Buricul Pamantului".
Asta am vrut sa zic si eu, dar n-am stiut s-o exprim asa succint [flo]Bunica, atunci cand vine pe la noi, are o vorba: "copilul e cel mai important om din casa". Asa este, dar dupa parerea mea copilul NU trebuie sa stie asta ! Nu trebuie sa se simta Buricul Pamantului, pentru ca este o atitudine care nu va duce decat la egoism si la dezamagiri mai departe in viata lui, cand va descoperi ca de fapt nu este Buricul Pamantului si pentru altii.Poti sa-l iubesti, sa-l protejezi, sa petreci timp cu el, sa-i raspunzi la toate intrebarile si solicitarile, dar fara sa stai in limba si sa alergi imediat cum te cheama.Exemplul 1: fii-mea sta pe scaun si se uita la desene (la calculator, deci pot fi oprite si pornite in orice moemnt); ii cade o jucarie jos si striga "mami, mi-a cazut piticul, da-mi-l". Eu nu i-l dau, ii spun "ridica-te si ia-l singura, eu acum fac mancare / spal vasele"; bunica/bona lasa tot ce face si sare imediat sa i-l dea.Vi se pare ok ?Exemplul 2: fii-mea sta pe scaun si se uita la desene; "mami, vreau apa"; ii spun "uite sticla pe masuta, vino sa-ti iei"; NU, incepe "tati, da-mi apa"; tati, acelasi raspuns; jale si plansete, a preferat sa rabde de sete decat sa se dea jos de pe scaun si sa-si ia singura apa.Noi incercam sa fim consecventi si sa nu facem pentru ea lucrurile pe care le poate face singura; asta inteleg eu prin obligatii, sa nu va inchipuiti ca o pun sa frece podele sau sa dea cu mopul ! Evident ca nu poate fi egala fizic cu un adult, era vorba de sarcini adaptate varstei ei, de genul strans jucariile.Repet, poate gresesc eu, dar mi se pare ca la 4 ani (cat are fii-mea), sunt lucruri pe care poate (si trebuie) sa le faca singura, nu sa ceara tot timpul ajutorul.*****************************cartile copilariei mele
In ambele tale exemple fetita ta sta singura pe un scaun si se uita la desene. Nu crezi ca nu-i vorba de rasfat cand va solicita sa-i dati ceva, ce ar putea foarte bine sa-si ia si singura? Nu o fi oare nevoia ei de a interactiona cu voi, de a va chema langa ea sub diverse motive? Si nu o plange, refuzand sa-si ia apa, fiindca nu reuseste sa va aduca langa ea? Mai gandeste-te [flo]Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
  • 0




Intrebari Panica

  • La cate sapt s-a vizualizat embrionul la eco transvaginala?

    IoanaaaD
    - Ieri, 22:38

  • Sunt însărcinată?

    RK20
    - Ieri, 20:27

  • Primul vaccin

    Panaite Andreea
    - Ieri, 19:55

  • Mărimea Fatului

    mihaela0008
    - Ieri, 19:19

  • Durere de spate

    ally1990
    - Ieri, 16:06

Grupuri

  • Mamici din Vâlcea

    ela_vl1
    - iul 04 2017 18:24

  • Mamici pentru mamici

    icailoaie
    - apr 17 2014 09:07

  • Mămici,burtici departe de casă...

    Andreana
    - dec 04 2013 15:58

  • Parinti inteligenti, parinti fericiti !!!!

    mada27
    - nov 30 2013 23:00

  • Mamici, Burtici, Tatici din Vrancea

    Anda08
    - iul 11 2013 16:02

Bloguri

  • Craciun

    Dorinaionela
    - ian 17 2020 09:39

  • 36 de săptămâni!

    AnaZoria
    - ian 17 2020 08:28

  • Cumparaturi pentru bebe

    OanaCriss99
    - ian 17 2020 00:08

  • Test de sarcina pozitiv

    DanaStein
    - ian 16 2020 16:03

  • Primele miscari in burtica

    Dorinaionela
    - ian 16 2020 15:43

Retete

  • Tarta de prune si miere

    Anda08
    - aug 20 2019 12:37

  • Salata de capsuni

    Anda08
    - iul 03 2019 12:02

  • Clatite sau pancakes cu nuca de cocos si fructe

    Anda08
    - mar 29 2019 12:13

  • Salata de bulgur cu creveti si conopida

    Anda08
    - ian 23 2019 11:29

  • Galette cu fructe de toamna

    Anda08
    - nov 06 2018 14:38