Copilul captiv (1)
Copilul captiv (2)
Copilul captiv (3)
Copilul captiv (4)
Copilul captiv (5)
Copilul captiv (6)
Copilul captiv (7)
Carti:
Celani - Leaving home
Psychoanalytic diagnosis: understanding personality structure... By Nancy McWilliams
Drumul catre tine insuti
Analiza tranzationala
work
Iceberg
I know I'm in there somewhere
Copilul captiv (8)
Deschis de
cleo78
, iul 20 2010 11:14
272 raspunsuri la acest subiect
#1
Postat 20 iulie 2010 - 11:14
#2
Postat 21 iulie 2010 - 17:42
Hai sa sparg eu gheata.... ca vad ca nu se indura nimenea
Cleo, multam' de capitol nou! Am vrut sa deschid eu, dar, nu stiu, am avut asa, o reticenta...
Asaaa...
Cum va spuneam (sau nu!? sa verific...) in capitolul precedent, aflasem ca o sa vina mama in Campina, din Bucuresti, in vizita la o prietena... si ma gandeam: o sa vrea sa-l vada pe Andrei sau nu?
Eiiii, nu! M-a sunat prietena ei ca i-a lasat niste jucarii si hainute (asa, in gluma, zic ca i-a adus si-o salopeta pentru un copil de un an[bibe], n-o fi vazut si ea? Ca doar l-a vazut prin aprilie, de paste). Aaa, si jumatatea aia din banii de chirie i-a lasat...
Dar, atat! Nici nu cred ca s-a gandit sa-l vada... pacat!
Si-aseara, am sunat-o ca sa-l las pe Andrei sa-i multumeasca si sa vb. cu ea... nici pomeneala, ca i-a inchis telefonul... am mai incercat odata si a respins apelul...
Sa-i fie de bine, am zis cu voce tare, si Andrei:
"tza-i fie de bine lu' buni! tze sa-i fac dac-a inchis telefonul?"
N-am sunat-o ca as fi vrut eu musai sa vb. cu ea, dar stiu cat de orgolioasa poate fi... si daca n-as fi sunat-o ar fi zis:
-Ia uite, nici macar sa-mi multumeasca nu e in stare!
Asa, n-are ce sa zica din acest pdv....
Inima nu e judecata dupa cat iubesti, ci dupa cat te iubesc altii
(Vrajitorul din Oz)
[zana]Povestea unui licurici
[bonjovi]Poznele lui Andrei [comoara]Nasterea lu' Andrei
[foto]PozeAndrei [bum]Muzica mea
BAZAR UNIC!!!
Andreea mamica fericita de Andreiut Puiut 11.06.2006
#3
Postat 22 iulie 2010 - 11:22
andruskandu, te mira comportamentul? Adica te-a suprins? a facut vreodata altfel? DIn ce povestesti, asa face mereu... si asa o sa mai faca. Nu poate mai mult... nu are cu ce.
Victoria (des.1), fetita frumoasa si curoajoasa, te iubim!
#4
Postat 23 iulie 2010 - 17:51
Aaaa, pai nu ma surprinde... stiam ca asa o sa faca, doar astea sunt armele ei, nu?
Dar, oricum, n-are cum sa zica ca nici macar nu i-am multumit, cel putin fata de mine, ca fata de altii sigur ma ponegreste in fel si chip
Inima nu e judecata dupa cat iubesti, ci dupa cat te iubesc altii
(Vrajitorul din Oz)
[zana]Povestea unui licurici
[bonjovi]Poznele lui Andrei [comoara]Nasterea lu' Andrei
[foto]PozeAndrei [bum]Muzica mea
BAZAR UNIC!!!
Andreea mamica fericita de Andreiut Puiut 11.06.2006
Dar, oricum, n-are cum sa zica ca nici macar nu i-am multumit, cel putin fata de mine, ca fata de altii sigur ma ponegreste in fel si chip
Inima nu e judecata dupa cat iubesti, ci dupa cat te iubesc altii
(Vrajitorul din Oz)
[zana]Povestea unui licurici
[bonjovi]Poznele lui Andrei [comoara]Nasterea lu' Andrei
[foto]PozeAndrei [bum]Muzica mea
BAZAR UNIC!!!
Andreea mamica fericita de Andreiut Puiut 11.06.2006
#5
Postat 23 iulie 2010 - 20:26
Andreea, mie mi se pare ca tu inca nu esti convinsa ca este foarte important sa tai absout toate puntile cu o mama care se comporta astfel, ca acest tip de respingere ii face rau copilului, ca-l face sa se gandeasca ca poate nu este suficient de bun/frumos/destept daca nu-i place bunicii (preluand in realitate spaimele tale). Continuarea legaturii cu mama ta va face rau - si tie si lui Andrei.
Fa-ti curaj si nu o mai suna (nici pentru multumit pentru cadouri, nici de ziua ei, nici cu alta ocazie).
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
Fa-ti curaj si nu o mai suna (nici pentru multumit pentru cadouri, nici de ziua ei, nici cu alta ocazie).
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
#6
Postat 26 iulie 2010 - 18:09
eu am mai trecut.. sa zic un hop.
Drumul din afara acestei gaure negre, numite - viata de copil captiv - eu mi-l imaginez ca un drum sinusoidal, cu urcusuri si coborasuri, unele mai mici, unele mai mari.
Deci eu am mai trecut un hop.
COnstientizez de ceva ani ca mama isi genereaza tot felul de probleme medicale (le are dar se neglijeaza intentionat si apoi face pe victima). Probleme ei care ma faceau sa ma simt vinovata. De genul: are tratament pt tiroida - permanent, ca e boala cronica. Ei, cand nu si-l ia, slabeste brusc dar o apuca si depresiile. Desi e constienta, renunta la el periodic. Sau cu rinichii - avand o sensibilitate veche, tre sa aiba grija cu cantitatea de lichide si calitate si sa se fereasca de raceli. Cum se imbolnaveste - asteapta mila si compasiue, intra in modulul Victima.
Am stat ani de zile langa ea, sa o ingrijesc - sa nu oboseasca, sa nu ii fie iar rau si sa ajunga in spital sa ma lase singura etc etc etc. Stiti voi ... cum e...
Ei, bolile mamei... au aparut fix de 18 ani. Constienta ca le foloseste ca arma, sunt de,... 6-7 ani (de cand nu mai incerc sa o ajut sa se rupa de cercul ei vicios, ci de cand incerc sa ma rup eu pe mine!)
Evident, bolile mamei au aparut ca ... o reactie de negare si de refuzare a vietii de calvar care o aveam in casa. Mult timp am crezut ca ea nu vede acea nebunie din casa (nupot zice cuvantul familie). Privind detasat, realizez ca ea a vazut... dar nu a stiut sa reactioneze altfel - decat sa faca pe Victima.
Practic, cu mine avea 2 reactii: Victima si Calau. Treptat, eu nu am mai acceptat sa fiu sacul ei de box, si a ramas acea Victima - iar cand nu fac cum vrea ea, rabufneste si urla, apar replici de genul "imi pare rau ca te-am crescut" etc etc etc, stiti voi...atat de bine.
Totul trece cand vine fratele meu acasa, si sta cu ea. CUm pleaca: ma suna (dupa cateva luni in care nu a avut nevoie), si incepe cu o voce stinsa, partial paralizata, ca vai... ea e bolnava.
Mai trist, mi-am adus aminte, acum multi ani imi povestea o matusha: abveam 2-3 ani, eram la bunici, mama nu de mult divortzata, a umblat la nu stiu cati doctori in nu stiu cate orase ca ea avea o paralizie faciala. Niciun dr nu i-a confirmat, ea zicea ca nu poate folosi juma de fatza si ca e desfigurata .. desi nimeni nu remarca asta.
Acum, privind la rece si analizand detasat, imi aduc aminte ca de cate ori era un scandal sau era ea suparata ca nu iiiese nu stiu ce, vorbea cu greutate, si nu isi descleshta complet gura...
Si daca tot vorbim de somatizari si boli psiho somatice, dupa ce am facut psiho terapie (inca mai am nevoie, din pacate nu imi permit ca bani si timp) ... s-a redus din egzema asociata la dermatita...
Si crize de astm am facut si cand eram f. suparata...
O alta dilema a mea este:cum sa imi descarc furiile.
Adica uneori simt nevoia sa ma duc sa bat la un sac d fasole, sau sa tai lemne, dar asta era simplu cand eram copil la bunici..... la Buc. nu am ce bate
Mi-e f.bine cand ies la alergat... din pacate nu pot face asta zilnic
Drumul din afara acestei gaure negre, numite - viata de copil captiv - eu mi-l imaginez ca un drum sinusoidal, cu urcusuri si coborasuri, unele mai mici, unele mai mari.
Deci eu am mai trecut un hop.
COnstientizez de ceva ani ca mama isi genereaza tot felul de probleme medicale (le are dar se neglijeaza intentionat si apoi face pe victima). Probleme ei care ma faceau sa ma simt vinovata. De genul: are tratament pt tiroida - permanent, ca e boala cronica. Ei, cand nu si-l ia, slabeste brusc dar o apuca si depresiile. Desi e constienta, renunta la el periodic. Sau cu rinichii - avand o sensibilitate veche, tre sa aiba grija cu cantitatea de lichide si calitate si sa se fereasca de raceli. Cum se imbolnaveste - asteapta mila si compasiue, intra in modulul Victima.
Am stat ani de zile langa ea, sa o ingrijesc - sa nu oboseasca, sa nu ii fie iar rau si sa ajunga in spital sa ma lase singura etc etc etc. Stiti voi ... cum e...
Ei, bolile mamei... au aparut fix de 18 ani. Constienta ca le foloseste ca arma, sunt de,... 6-7 ani (de cand nu mai incerc sa o ajut sa se rupa de cercul ei vicios, ci de cand incerc sa ma rup eu pe mine!)
Evident, bolile mamei au aparut ca ... o reactie de negare si de refuzare a vietii de calvar care o aveam in casa. Mult timp am crezut ca ea nu vede acea nebunie din casa (nupot zice cuvantul familie). Privind detasat, realizez ca ea a vazut... dar nu a stiut sa reactioneze altfel - decat sa faca pe Victima.
Practic, cu mine avea 2 reactii: Victima si Calau. Treptat, eu nu am mai acceptat sa fiu sacul ei de box, si a ramas acea Victima - iar cand nu fac cum vrea ea, rabufneste si urla, apar replici de genul "imi pare rau ca te-am crescut" etc etc etc, stiti voi...atat de bine.
Totul trece cand vine fratele meu acasa, si sta cu ea. CUm pleaca: ma suna (dupa cateva luni in care nu a avut nevoie), si incepe cu o voce stinsa, partial paralizata, ca vai... ea e bolnava.
Mai trist, mi-am adus aminte, acum multi ani imi povestea o matusha: abveam 2-3 ani, eram la bunici, mama nu de mult divortzata, a umblat la nu stiu cati doctori in nu stiu cate orase ca ea avea o paralizie faciala. Niciun dr nu i-a confirmat, ea zicea ca nu poate folosi juma de fatza si ca e desfigurata .. desi nimeni nu remarca asta.
Acum, privind la rece si analizand detasat, imi aduc aminte ca de cate ori era un scandal sau era ea suparata ca nu iiiese nu stiu ce, vorbea cu greutate, si nu isi descleshta complet gura...
Si daca tot vorbim de somatizari si boli psiho somatice, dupa ce am facut psiho terapie (inca mai am nevoie, din pacate nu imi permit ca bani si timp) ... s-a redus din egzema asociata la dermatita...
Si crize de astm am facut si cand eram f. suparata...
O alta dilema a mea este:cum sa imi descarc furiile.
Adica uneori simt nevoia sa ma duc sa bat la un sac d fasole, sau sa tai lemne, dar asta era simplu cand eram copil la bunici..... la Buc. nu am ce bate
Mi-e f.bine cand ies la alergat... din pacate nu pot face asta zilnic
Victoria (des.1), fetita frumoasa si curoajoasa, te iubim!
#7
Postat 26 iulie 2010 - 18:28
Cleo din pacate mama ta era si este si ea un copil captiv, unul care nu-si constientizeaza captivitatea. Pareza resimtita de ea cred ca era o masca, aparuta din dorinta ei uriasa de a nu fi in pielea ei in momentele alea, de a nu i se intampla ei ce se intampla. Se retragea cumva in spatele fetei imobile.
Nu constientizeaza strategia asta de Victima-Agresor-Salvator. Cand refuzi sa o "salvezi" te agreseaza. Nu stie altfel. Ma bucur ca ai reusit sa te distantezi emotional de ea. Fiindca de asta e nevoie, nu neaparat de distantarea fizica.
Si eczema si astmul au de multe ori cauze psihosomatice. E posibil sa scapi de ele definitiv odata cu iesirea din captivitate.
Daca scrii despre ce te umple de furie nu te simti mai bine? Scrie-i mamei tale. Nu-i nevoie sa-i si trimiti scrisoarea. Poti sa-i scrii si aici, daca nu-i prea intim ce ai sa-i reprosezi. Ai nevoie sa pui in cuvinte reprosurile, sa-i returnezi cumva ce ti-a facut. Erau problemele ei, da-i-le inapoi.
Activitatea fizica e binevenita oricand ai timp.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
Nu constientizeaza strategia asta de Victima-Agresor-Salvator. Cand refuzi sa o "salvezi" te agreseaza. Nu stie altfel. Ma bucur ca ai reusit sa te distantezi emotional de ea. Fiindca de asta e nevoie, nu neaparat de distantarea fizica.
Si eczema si astmul au de multe ori cauze psihosomatice. E posibil sa scapi de ele definitiv odata cu iesirea din captivitate.
Daca scrii despre ce te umple de furie nu te simti mai bine? Scrie-i mamei tale. Nu-i nevoie sa-i si trimiti scrisoarea. Poti sa-i scrii si aici, daca nu-i prea intim ce ai sa-i reprosezi. Ai nevoie sa pui in cuvinte reprosurile, sa-i returnezi cumva ce ti-a facut. Erau problemele ei, da-i-le inapoi.
Activitatea fizica e binevenita oricand ai timp.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
#8
Postat 26 iulie 2010 - 18:57
Citat: |
citat din mesajul lui rrox3 Cleo din pacate mama ta era si este si ea un copil captiv, unul care nu-si constientizeaza captivitatea. Pareza resimtita de ea cred ca era o masca, aparuta din dorinta ei uriasa de a nu fi in pielea ei in momentele alea, de a nu i se intampla ei ce se intampla. Se retragea cumva in spatele fetei imobile. Nu constientizeaza strategia asta de Victima-Agresor-Salvator. Cand refuzi sa o "salvezi" te agreseaza. Nu stie altfel. Ma bucur ca ai reusit sa te distantezi emotional de ea. Fiindca de asta e nevoie, nu neaparat de distantarea fizica.Si eczema si astmul au de multe ori cauze psihosomatice. E posibil sa scapi de ele definitiv odata cu iesirea din captivitate.Daca scrii despre ce te umple de furie nu te simti mai bine? Scrie-i mamei tale. Nu-i nevoie sa-i si trimiti scrisoarea. Poti sa-i scrii si aici, daca nu-i prea intim ce ai sa-i reprosezi. Ai nevoie sa pui in cuvinte reprosurile, sa-i returnezi cumva ce ti-a facut. Erau problemele ei, da-i-le inapoi. Activitatea fizica e binevenita oricand ai timp.Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
Victoria (des.1), fetita frumoasa si curoajoasa, te iubim!
#9
Postat 27 iulie 2010 - 16:02
Cleo felicitari, da-i inainte Nu doar pentru fetita ta, ci in primul rand pentru tine.
Da glas furiilor tale, traieste-le si o sa se consume la un moment dat. Nu fi aspra cu tine, cand rasar intr-o forma nedorita. S-au adunat si ies pe unde si cand pot. Identifica-le, nu le lasa sa se mai ascunda in spatele micilor suparari zilnice.
Si, cand poti, reia terapia.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
Da glas furiilor tale, traieste-le si o sa se consume la un moment dat. Nu fi aspra cu tine, cand rasar intr-o forma nedorita. S-au adunat si ies pe unde si cand pot. Identifica-le, nu le lasa sa se mai ascunda in spatele micilor suparari zilnice.
Si, cand poti, reia terapia.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
#10
Postat 27 iulie 2010 - 18:51
rrox3, stii ce am remarcat? ca m-am inconjirat de prieteni... captivi.
Sau poate ca sunt mai sensibila, si le vad zbaterea interioara.. mai bine ca ceilalti.
Ba mai mult, am remarcat ca in tot trecutul meu, am fost atrasa de barbati captivi. Mai mult sau mai putin captivi.
Ba mai mult, acum ceva ani, intr-o relatie cu un barbat captiv ... clona mamei!! incercam sa il salvez pe el acolo unde nu o salvasem pe mama. Ma certam cu el fix ca cu mama. Desi ma despartisem de el, constienta ca asa nu merge..... inca vizualizam certurile. De fapt inca eu ma luptam cu mama....
Cand mi se ridicase negura de ep ochi, si vazusem astea clar... am avut un shoc. M-a cuprins o furie pt timpul pierdut in.... acest conflict ireal... ca imi traiam prezentul in certurile copilariei!
edit: rrox3, esti psiholog?
Sau poate ca sunt mai sensibila, si le vad zbaterea interioara.. mai bine ca ceilalti.
Ba mai mult, am remarcat ca in tot trecutul meu, am fost atrasa de barbati captivi. Mai mult sau mai putin captivi.
Ba mai mult, acum ceva ani, intr-o relatie cu un barbat captiv ... clona mamei!! incercam sa il salvez pe el acolo unde nu o salvasem pe mama. Ma certam cu el fix ca cu mama. Desi ma despartisem de el, constienta ca asa nu merge..... inca vizualizam certurile. De fapt inca eu ma luptam cu mama....
Cand mi se ridicase negura de ep ochi, si vazusem astea clar... am avut un shoc. M-a cuprins o furie pt timpul pierdut in.... acest conflict ireal... ca imi traiam prezentul in certurile copilariei!
edit: rrox3, esti psiholog?
Victoria (des.1), fetita frumoasa si curoajoasa, te iubim!