376 raspunsuri la acest subiect

[ilse]

Citat:

citat din mesajul lui ardeiash jos palaria pentru curajul acestor persoane! chiar cunosc o tipa ce a luat aceasta decizie , in romania fiind.. insa problema se pune si putin altfel.. ok.. nu ai un partener decizi sa fii mama.. insa copilul mai devreme sau mai tarziu are nevoie de un tata.. nu este putin.. dar numai putin egoista aceasta decizei? in sensul ca se gandeste numai la ea nu si la copil? s-auzim numai de bine! si [pup]

Ardeias acelasi lucru se intampla si unor tipe care desi sunt intr-o relatie sunt parasite, insarcinate fiind si copilul ajunge sa nu-si cunoasca tatal sau tatal moare inainte sa-si cunoasca tatal, cazul tipei care joaca in Californication, nu-mi vine numele in creier acum, si multe multe alte cazuri.

Chiar si copiii nascuti in acest mod au un tata totusi, un tata biologic, donatorul dar atat...nu participa activa la viata lor.

Cu ce schimba datele problemei fata de o mama singura, divortata, parasita, vaduva, sau nu?


eu si 3 banditi: ilse, sven si thor

[ardeiash]

da, este adevarat.. insa intrebarea mea era alta.. daca nu cumva decizia e un pic egoista in momentul conceptiei?!

repet, cunosc o astfel de persoana. o gasesc deosebita! insa singura relatie pe care a avut-o a fost cu tatal copilului... si apoi nimic.. iar copilul a simtit si simte nevoia tatalui. abia atunci si-a pus intebarea ea.. cand copilul a inceput sa fie nefericit pe aceasta tema

s-auzim numai de bine! si [pup]

[conchita]

as fi procedat la fel si probabil ca as proceda si-acum asa pentru un al doilea, treilea, saptelea copil, dar constienta ca decizia e super egoista. un copil are nevoie de familie, orice-ar spune modernitatea gri si relativa din ziua de azi. asa e specia: mama femeie, tata barbat. ca acum noi putem face combinatii de 1 luate cate 2 (barbati, femei) si ca divorturile sunt la ordinea zilei, asta este, iar copilul se adapteaza obligat fortat, ce sa faca? dar nu e ideal.



reclama mascata

[Deus]

Noi nu putem cu adevarat sa empatizam cu astfel de mame fiindca nu suntem in papucii lor. Sigur isi gandesc actiunea si se straduie cu toata fiinta sa ii ofere ce este mai bun/dragoste copilului.

Sunt cupluri care mai mult isi chinuie copilul fiindca stau impreuna din obisnuinta sau de frica singuratatii...

Cred ca sunt mame curajoase si hotarate:)

Din cate stiu Tzuni este mama singura, asa am citit ca ea asa a vrut/decis...si este o mama sunt convinsa super, sufletista si frumoasa! Copilul ei este fericit cu o asa mamica





poze



inspiratie si putere...pentru cine crede ca nu mai poate...NEVER, NEVER, GIVE UP !

[Tzuni]

Da, sunt o mamica singura. Si asa am decis eu sa fiu. Dar am ales varianta adoptiei. M-am gadit si la varianta sa-l fac eu, dar n-am putut sa trec peste latura morala a lucrurilor. Si mi-am spus ca decat sa fac un copil si sa nu-i ofer tata, mai bine iau un copil fara mama si fara tata si-i ofer macar o mama. Si, sper eu ca intr-o zi, si un tata



PS. Inca n-am 35 de ani



_____________________________________________________________________________________

Tzuni [sofer] mic si drag si scump si pisicos si fericit siiii.... IN LUPTA CU KILELE



MELODIA MEA ZILNICA



si....



SECRETUL MEU

[Deus]

Tzuni - jos palaria! [flo][flo]





poze



inspiratie si putere...pentru cine crede ca nu mai poate...NEVER, NEVER, GIVE UP !

[ruxij]

Da, decizia este egoista. Dar in general decizia de a avea copii este egoista si tine de un instinct primar. Asta nu inseamna ca cc copilul acela va avea mari traume. Nu e ideal (mai rar atingem idealul in viata totusi), dar dc mama e educata, are posibilitati, ii da toata atentia copilului si se straduieste sa ii ofere si modele masculine copilului (un bunic, un prieten de familie care ii viziteaza constant, frate etc) va fi ok zic eu. Am citit un studiu care arata ca atunci cand mama e educata si are posibilitati materiale decente, nu sunt diferente intre copiii crescuti in familiile monoparentale si cele cu doi parinti care se inteleg (ca in cele cu doi parinti care nu se inteleg e f. rau pt copil). Studiasera copiii la varsta de 12 si 18 ani si gasisera caracteristici asemananatoare. Conditia ar fi, putin surprinzator, ca mama monoparentala sa nu se casatoreasca. Cica a doua casatorie sau un partener nerelationat biologic cu copilul, nu's situatii prea grozave pt. copii (statistic).

[monabella]

Si eu zic go for it. AM pe cineva in familie care a facut-o. SI in Ro fiind.
Apoi mama draga zi-mi care e diferenta intre o astfel de mama sau una care divorteaza sau ii moare sotul cind sint copiii mici, mici. Spun eu: niciuna.

[conchita]

mamele educate si cu bani sunt la job toata ziua, altfel nu ar avea bani. de-aia copilul e la fel ca altii, ca cresc toti la gradinita, cu bona, la after school, etc. si mamele cu bani sunt exceptie de la regula. in State, 90% dintre persoanele sarace sunt mamele singure. 90%. si asa raman toata viata, majoritatea. aveti o imagine idilica a mamelor singure, pornind de la exceptii, laudabile bineinteles.



reclama mascata

[vikinga]

Nu sunt atit de sigura de as recurge la un donator anonim de as fi in asa situatie. Mai degraba relatie pasagera cu un barbat pe care sa-l cunosc, plac. Sa-i pot spune copilului ca a fost o poveste de iubire macar, presupunind ca o sa-l cresc singura. In cazul donatorului anonim nu m-as gindi la ce ar zice lumea, eu o vad o treaba pozitiva la urma urmei, ci imi pun problema oare cum se va simti copilul cind va afla treaba asta. Imi suna prea sterp, prea anonim. Nu exista pe acolo si ceva studii pe astfel de copii? Ar fi tare interesant de aflat.
In rest eu una pentru o astfel de mama cum ar fi prietena ta ori cum e Tzuni nu am decit tot respectul!


Situatia unei prietene de ale mele e tot pe acolo dar ceva mai altfel.
Ea are 38 de ani, el 41. Cind erau in jur de 20 de ani au avut o relatie pasagera, ea a ramas insarcinata si pt ca intre timp se despartisera si erau prea copii ea a avortat. A fost singura sarcina din viata ei. A fost apoi cu alt barbat timp de vreo 7-8 ani, dupa revine la iubirea din tinerete si in fine de 8 ani incearca sa faca un copil si nu reusesc. Dr zice ca ea ar fi ok, insa pt ca el e ceva mai gras, fumeaza, are stres..."ai lui" nu ar fi destul de competitivi. Diagnosticul il lezeaza emotional si acum evita sa mai faca sex ori sa zicem se eschiveaza pe cit se poate de natural. Logic, de inteles. Numai ca treaba dureaza de vreo 2 ani si ea acum simte ca e prea tirziu sa-l lase ca sa gaseasca un alt partener viitor tata, sot. Il si iubeste mult si i-ar fi prea greu. Vindecata de el s-ar simti in 1-2 ani cine stie. Si nici nu-l poate lasa din cauza asta.
Ea si-a dorit dintotdeauna 3 copii, acum gindul ca nici macar unul nu o sa aiba o vad cum o vestejeste de la luna la luna.
S-a gindit la donator, el a refuzat.
Pt ca dorinta de a avea un copil e sa zicem un gest egoist, ar fi ea oare atit de blamat de ar face asta fara stirea lui? El ar fi un tata ideal, ea o mama buna.
I-am zis sa faca asa cum doreste dar sa-i zica si lui macar pe urma. Si daca va hotari sa o lase, asta e. Dar ea isi doreste o familie cu el. Il vrea ca tata pt copilul ei.

Vikinga [gravi]4+ cu cei mai frumosi vikingi: Nadja si Aldo