Dar dupa divort am realizat amploarea si duritatea fenomenului.
Discriminarea in spitale (ca institutii ale statului) reprezinta doar o parte a discriminarii tatilor. Care indirect ajunge sa loveasca atat in copii cat si in mame.
Discriminarea in instantele de judecata este la fel de evidenta si cu aceleasi efecte indirecte.
Nu cred ca are importanta cine a ridicat pentru prima data problema discriminarii tatalui, si nici ce l-a impins sa faca asta.
Important este ca fenomenul in sine are consecinte grave asupra copiilor si ar trebui sa luptam impotriva lui fie ca suntem mame fie ca suntem tati.
Zicea cineva aici ca in SUA 70% din tatii care primesc custodia si-au abuzat in timpul relatiei fosta partenera.
Eu ma intreb care e procentul in care mamele care obtin custodia abuzeaza sau se folosesc de propiul copil in relatia cu fostul partener.
Cred ca procentul e cel putin la fel de mare mai ales in randul mamelor care ajung la divort dar in timpul relatiei au avut parte de un tata ireprosabil.Pentru ca in aceste cazuri fie ca acceptati sau nu , mama se gandeste mai intai la ea si apoi la copil.
Ca sa continui comparatia cu SUA , acolo este legiferata custodia comuna. La noi nu. Nici macar noul cod civil nu o legifereaza.
In noul cod civil este prevazuta "autoritatea parinteasca comuna" o mare diferenta fata de custodia comuna.
Si tot in SUA in mare majoritate a statelor, custodia comuna (sub diferite forme) reprezinta prima optiune a judecatorilor.
Cade in sarcina parintelui care se opune custodii comune sa demonstreze de ce nu este in interesul copilului.
Cred ca ar trebui deschis alt subiect pe aceasta tema.
Un om poate avea totul neavand nimic, sau, poate sa nu aiba nimic avand totul!
La pieptul parintelui