Ayla sincere condoleante.
Am plans si inca plang, si sunt cu sufletul alaturi de tine. Sa-ti aline DD cumva durerea asta mare.
Te imbratisez.
Olga
Fericirea nu este nimic decat sanatate buna si o memorie proasta.
Albert Schweitzer
Alma, ingeras la ceruri
Deschis de
pisimuky
, ian 30 2009 19:08
543 raspunsuri la acest subiect
#21
Postat 31 ianuarie 2009 - 15:43
#22
Postat 31 ianuarie 2009 - 17:06
Multumesc, Pisimuky! Multumesc pt prietenia ta, pt gandurile tale bune, pt sansa de a-mi fi alaturi persoanele minunate pe care le-am intalnit pe DC.
Multumesc tuturor celor care s-au gandit la noi, macar pt cateva secunde. Multumesc pt incurajari, pt umarul pe care sa plang, si pt mana care sa stearga lacrima.
Multumesc tuturor celor care s-au gandit la noi, macar pt cateva secunde. Multumesc pt incurajari, pt umarul pe care sa plang, si pt mana care sa stearga lacrima.
#23
Postat 31 ianuarie 2009 - 17:38
Ayla, [flo]
Iti doresc sa gasesti puterea sa mergi mai departe.
Sincere condoleante pt pierderea ingerasului Alma [flo]
Doamne, ce tragedie
________________________________________
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16)
Iti doresc sa gasesti puterea sa mergi mai departe.
Sincere condoleante pt pierderea ingerasului Alma [flo]
Doamne, ce tragedie
________________________________________
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16)
#24
Postat 31 ianuarie 2009 - 18:19
Monica, sincere condoleante pentru ingerasul tau.
Ne la Cel de Sus ca sa treci peste aceasta oribila intamplare, sa te gandesti ca mai ai doi fluturasi care au la fel de multa nevoie de tine.
Doamne ajuta! Suntem alaturi de tine sa iti strangem mana si sa stergem lacrima, cum ai spus chiar si tu.
Cristina 32+ si [fetita]Ana
http://picasaweb.goo...ticas/Bebelush#
Ne la Cel de Sus ca sa treci peste aceasta oribila intamplare, sa te gandesti ca mai ai doi fluturasi care au la fel de multa nevoie de tine.
Doamne ajuta! Suntem alaturi de tine sa iti strangem mana si sa stergem lacrima, cum ai spus chiar si tu.
Cristina 32+ si [fetita]Ana
http://picasaweb.goo...ticas/Bebelush#
#26
Postat 31 ianuarie 2009 - 18:43
Monica,....nu cred ca sunt cuvinte care sa-ti aline durerea.
De cateva ore incerc sa gasesc ceva....nu exista.
Citesc si recitesc si ma gandeasc ca uneori viata e atat de nedreapta...
Suntem alaturi de tine si ne rugam pt Luana sa fie bine !
Sa va dea D-zeu putere, tie si fam. tale, sa treceti peste aceasta grea piatra de incercare !
Alex... ... 30+
De cateva ore incerc sa gasesc ceva....nu exista.
Citesc si recitesc si ma gandeasc ca uneori viata e atat de nedreapta...
Suntem alaturi de tine si ne rugam pt Luana sa fie bine !
Sa va dea D-zeu putere, tie si fam. tale, sa treceti peste aceasta grea piatra de incercare !
Alex... ... 30+
#27
Postat 31 ianuarie 2009 - 19:12
Monica, Dumnezeu sa va intareasca si sa va ajute sa treceti peste aceasta incercare grea. Trebuie sa fii tare pentru Luana, ea are mare nevoie de tine si sa te gandesti ca Dumnezeu a vrut asa, poate asa este mai bine pentru micuta Alma, sa plece in ceruri, alaturi de El.
Suntem cu sufletul alaturi de tine si ne rugam pentru voi
[gravi]33+ [fetita]Ana Bianca
Suntem cu sufletul alaturi de tine si ne rugam pentru voi
[gravi]33+ [fetita]Ana Bianca
#28
Postat 31 ianuarie 2009 - 19:26
Multumesc! Va multumesc!
Ce pot sa spun, orice as vrea sa spun, involuntar, pornirea din sufletul meu e sa scriu despre Luana. Dar nu ei ii este dedicat subiectul, desi de cand s-a nascut nu m-am gandit decat la micuta mea Alma.
Cea mai mare povara pe suflet imi e sentimentul de vinovatie. Ca nu am fost pt ea atat cat a trebuit, ca nu i-am ajuns, iar acum simt ca Luana nu-mi ajunge mie.
Se spune ca mama este "ingerul pazitor" al copilului ei. Eu pt Alma nu am putut sa fiu, si acum sunt... mama de inger.
Cred ca e o durere care nu trece cu nimic, o durere care nu va trece niciodata. Nu vreau sa treaca. Nu vreau sa uit. Vreau sa nu mai doara.
Monica, mami de inger
Ce pot sa spun, orice as vrea sa spun, involuntar, pornirea din sufletul meu e sa scriu despre Luana. Dar nu ei ii este dedicat subiectul, desi de cand s-a nascut nu m-am gandit decat la micuta mea Alma.
Cea mai mare povara pe suflet imi e sentimentul de vinovatie. Ca nu am fost pt ea atat cat a trebuit, ca nu i-am ajuns, iar acum simt ca Luana nu-mi ajunge mie.
Se spune ca mama este "ingerul pazitor" al copilului ei. Eu pt Alma nu am putut sa fiu, si acum sunt... mama de inger.
Cred ca e o durere care nu trece cu nimic, o durere care nu va trece niciodata. Nu vreau sa treaca. Nu vreau sa uit. Vreau sa nu mai doara.
Monica, mami de inger
#29
Postat 31 ianuarie 2009 - 20:03
Alya...imediat sunt 6 luni de cand Darius a plecat...si azi plang in hohote, si azi dorm cu hainutele lui, cateodata ii simt mirosul...
...asa este,durere este imensa, nu va trece, dar te va ajuta enorm faptul ca ai sa vb despre ea, pentru mine, vorbind despre Darius este o terapie...vorbesc despre el, cu el, si ma simt mai bine.
imi pare rau ca a trebuit sa treci prin asa ceva, numai noi cele care am trecut prin asta stim ce inseamna durerea asta nenorocita...pe care o vom purta vesnic cu noi...tot ce mai putem face pentru ingerasii nostrii este sa ne rugam pentru ei, sa le aprindem lumanari, sa dam de pomana, sa le facem mormantul plin de flori...si sa-i iubim in continuare...pentru ca dragostea noastra pentru ei nu se va duce niciodata, va creste...doar ca niciodata nu va putea fi manifestata, va ramane in inima si in sufletul nostru, o vom lua cu noi pe lumea cealalta...acolo unde ii vom reantalni..
..dupa ce a murit Draius credeam ca el nici nu stie ca eu sunt mama lui...Doamne cat greseam...il subestimam...mereu a fost si este alaturi de mine....
...am vrut sa ma omor (CEA MAI PROASTA IDEEA A MEA)si l-am visat, asa cum si tu ai sa o visezi dupa un timp pe Alma..
L-am visat ca-mi spunea ca el nu putea sa traiasca, ca era foarte bolnav, ca acolo ii este bine...ma mangaia pe maini si pe obraji, imi stergea lacrimile.....imi spunea ca mai am de trait, ca o sa am o fetita.."repede-repede"..
...of Doamne...ai sufletul sfaramat in mii de bucati, nimeni nu-ti poate mangaia sufletul pustiu acum...
Ma rog Bunului Dumnezeu sa-ti ajute, sa te apropii si mai tare de familie...sa sa incerci...sa incerci macar sa te gandesti bca ei ii este bine acum...[q]
eu stiu cat poate sa doara...din pacate stiu[q]...
Cami,mamica ingerasului Darius-Andrei
n: 15.07.2008
d: 16.08.2008
ingerasul Darius-Andrei
acum sper la o minune
...asa este,durere este imensa, nu va trece, dar te va ajuta enorm faptul ca ai sa vb despre ea, pentru mine, vorbind despre Darius este o terapie...vorbesc despre el, cu el, si ma simt mai bine.
imi pare rau ca a trebuit sa treci prin asa ceva, numai noi cele care am trecut prin asta stim ce inseamna durerea asta nenorocita...pe care o vom purta vesnic cu noi...tot ce mai putem face pentru ingerasii nostrii este sa ne rugam pentru ei, sa le aprindem lumanari, sa dam de pomana, sa le facem mormantul plin de flori...si sa-i iubim in continuare...pentru ca dragostea noastra pentru ei nu se va duce niciodata, va creste...doar ca niciodata nu va putea fi manifestata, va ramane in inima si in sufletul nostru, o vom lua cu noi pe lumea cealalta...acolo unde ii vom reantalni..
..dupa ce a murit Draius credeam ca el nici nu stie ca eu sunt mama lui...Doamne cat greseam...il subestimam...mereu a fost si este alaturi de mine....
...am vrut sa ma omor (CEA MAI PROASTA IDEEA A MEA)si l-am visat, asa cum si tu ai sa o visezi dupa un timp pe Alma..
L-am visat ca-mi spunea ca el nu putea sa traiasca, ca era foarte bolnav, ca acolo ii este bine...ma mangaia pe maini si pe obraji, imi stergea lacrimile.....imi spunea ca mai am de trait, ca o sa am o fetita.."repede-repede"..
...of Doamne...ai sufletul sfaramat in mii de bucati, nimeni nu-ti poate mangaia sufletul pustiu acum...
Ma rog Bunului Dumnezeu sa-ti ajute, sa te apropii si mai tare de familie...sa sa incerci...sa incerci macar sa te gandesti bca ei ii este bine acum...[q]
eu stiu cat poate sa doara...din pacate stiu[q]...
Cami,mamica ingerasului Darius-Andrei
n: 15.07.2008
d: 16.08.2008
ingerasul Darius-Andrei
acum sper la o minune
#30
Postat 31 ianuarie 2009 - 20:33
Of, Cami. Povestea ta o stiu, si cand am citit prima data am plans. Si cand am citit de Monica si ingerasul Andrei am plans. Si pt Catalina, cand a pierdut gemenii. La odiseea de ianuarie-februarie 2009 multe dintre noi citeam (eu sunt la "martie-aprilie", aveam DPN 31 martie) pt ca ne mai informam si noi pe viitor despre ce ne asteapta. Am fost foarte marcata de tragedia lor. Cand glumeau fetele ca eu voi fi prima nici nu ma gandeam ca primul ghiocel va fi si primul ingeras. Nu poti stii ce e durerea pana nu treci prin ea. Poti sa iti imaginezi doar. Poti plange cu cei care plang, poti oferi un umar, o mana sa strearga lacrima, dar oare exista o reteta sa stergi durerea?
Stau si ma uit in gol. Stiu ca e tot ce pot sa fac. Sa stau. Sa astept. Nu stiu ce. Inca o zi. O alta zi. Poate maine... poate maine o sa gasesc putere sa limitez totul, viata mea, la Luana. Stiam ca voi aveam gemeni, fluturasii mei, fetitele mele. Aveam totul pregatit pt doi. Acum nu am putere nici sa le vad. Nici nu am intrat in camera pregatita pentru ele. E ca si cum dintr-un intreg am pierdut o jumatate. Pe care o voi plange vesnic. Mi-a ramas o jumatate, ca o noua sansa. Stiu ca pt ea trebuie sa gasesc putere sa merg mai departe. Stiu...teoretic.
_________________
Monica, mami de inger
Stau si ma uit in gol. Stiu ca e tot ce pot sa fac. Sa stau. Sa astept. Nu stiu ce. Inca o zi. O alta zi. Poate maine... poate maine o sa gasesc putere sa limitez totul, viata mea, la Luana. Stiam ca voi aveam gemeni, fluturasii mei, fetitele mele. Aveam totul pregatit pt doi. Acum nu am putere nici sa le vad. Nici nu am intrat in camera pregatita pentru ele. E ca si cum dintr-un intreg am pierdut o jumatate. Pe care o voi plange vesnic. Mi-a ramas o jumatate, ca o noua sansa. Stiu ca pt ea trebuie sa gasesc putere sa merg mai departe. Stiu...teoretic.
_________________
Monica, mami de inger