74 raspunsuri la acest subiect

[stockholm]

MissParker imi pare rau ca si tu ai trecut prin momente crunte si tot odata imi pare rau ca prin intermediul meu si al povestii mele ti le ai reamintit
iarta ma
astazi am avut o alta sedintza de hipnoza de data asta a fost mai scurta dar si descoperirea mai terifianta
off cata dreptate ai avut violeta si cata frika mi a fost sa constientizez ca intr adevar acesta este adevarul
se pare ca in noaptea cu pricina ex ul a considerat necesar sa isi imparta prada cu alti 2 prieteni
cand mi am auzit vocea pe caseta aia inregistrata aveam impresia ca sunt intr un film prost cu buget limitat in care erau numai 2 protagonisti eu si vocea mea pentru ca vocea accea nu era a mea nu erau amintirile mele nu se putea intampla asa ceva
psihoterapeutul zice ca face bien sa vorbesti ca te eliberezi mie mi a facut bine sa vorbesc despre asta dar cu voi pentru ca aici sunt doar un nume pe cand acolo in cabinetul ala nenorocit (pe care am ajuns sa il urasc )sunt o persoana si ma simt vinovata si mi e rusine atunci cand se deruleaza cuvintele acelea
mi e rusine ca am fost numai o bucata de carne ca nu am realizat la momentul potrivit ca am urmat orbeste un monstru ca am avut incredere in el
off cum oi fi putut sa fiu asa de proasta si sa cred aberatiile alea
tot voi m ati ajutat sa ma conving pe mine insumi ca trebuie sa continui terapia e viatza mea si trebuie sa o controlez eu si atata timp cat exista aceste black out uri eu nu am control asupra ei

de cand am inceput terapia si am aflat lucrurile astea am impresia ca merg pe strada si oamenii stiu ce mi s a intamplat si am senzatie ca unii se uita reprobator la mine altii ma compatimesc (am inceput sa inebunesc si nu imi dau seama ?)

iar ca situatia sa fie si mai nasoal ne am intalnit eu si el pe strada intamplator cand veneam astazi de la terapie

acelasi zambet unsuros aceeais privire viclean pentru cateva secunde mi am dorit sa fi murit acolo in acel moment apoi mi am dorit sa o iau la fuga sa fug ca o nebuna dar eu nu am ramas priponita in lok ca o proasta nu puteam sa fac nimik pur si simplu am holbam al el si atat paralizasem de frika iar el se aproprie incet (sau asa mi s a parut mie aveam impresia ca toti oameni merg prin gelatina in jurul meu )si imi spune dulce la ureche te vreau
m a luat ameteala am simtit iar aceea senzatie de presiune uriasa deasupra mea au revenit flashback urile auzeam ca prin ceatza si am inceput sa vomit
nu am simtit nicioadta o senzatie asa de frika acuta ca si cum te haituieste cineva si tu stii ca nu ai scapare
nu vrea sa ma razbun pe el as vrea numai sa moara sau sa ma mut intr o alta tzara undeva departe sa am sigurantza ca nu il voi mai intalni niciodata
de acum inkolo de fiecare data cand voi iesi pe strada ma voi intreba daca il vad din nou ?
oricum cand am ajuns acasa din cauza curentului s a trantit usa de la bucatarie si pentru cateva secunde am avut certitudinea ca e in casa acolo cu mine
si ca totul se va repeta
oare o sa ma trezesc dn cosmarul asta vre o data o sa redevin asa cuma am fost cum 6 luni sau o sa mor incercand sa am pun pe picioare sau o sa inebunesc pentru ca in minutele astea am senzatia ca incet si sigur inebunesc

[Clover]

Eu in locul tau m-as documenta si as intreba despre amintiri false sub hipnoza. Ceea ce iti amintesti tu poate fi adevarat, dar poate fi neadevarat. Ceea ce e clar e ca fostul "prieten" te-a adus in pragul disperarii si nici nu e de mirare avand in vedere ameintarile cu moartea si restul. Trebuie sa treci peste prezenta lui care e inca vie in viata ta si cred ca terapeutul o sa te ajute.

[ana maria]

E foarte trist ceea ce ti se intampla. Ar fi bine ca amintirile sa nu se refere la intamplari reale....Insa e clar ca ceva s-a intamplat pentru ca si la nivelul constientului iti amintesti ca ai avut urme ale acelei nopti. In general hipnoza scoate la iveala evenimente pe care creierul nostru in mod automat le-a facut uitate, dar ma indoiesc ca poate sa te faca sa vorbeste despre ceea ce nu ai stiut niciodata (asta in cazul in care erai inconstienta in timp ce ti se intampla ). Ma rog. E discutabil aici... cat erai de constienta.

Nu vreau sa pun la indoaiala terapeutul tau, dar din cate stiu eu in general hipnoza se foloseste destul de putin in zilele noastre. Poate ar fi bine sa mai vorbesti cu un psiholog terapeut, eventual unul foarte bun. Ce este important de acum incolo este sa gasesti cel mai eficace tratament/terapie adecvata problemei tale.

Eu iti urez multa sanatate si sa te intorci repede la viata ta!!!

Ana Maria si Didi (Victor Stefan) (15 12 2004)



Succes si s-auzim numai de bine!!!

[catalina2307]

Toate lucrurile dureroase din viata mea sunt "depozitate" in sertarase. De fiecare data mi-am spus "asta nu s-a intamplat niciodata, am visat, punem la sertaras si uitam". Si pentru o vreme am uitat. Pana in momentul in care mi-am pierdut copiii. Si atunci toate sertarasele s-au deschis iar eu nu am mai putut controla nalucile care au dat buzna in viata mea.

Nu este o solutie sa iti spui ca nu s-a intamplat asa cum nu este o solutie sa ascunzi de tine insati adevarul. Am ceva dubii doar cu metoda la care ai apelat, care mi se pare extrem de periculoasa si care poate avea urmari destul de neplacute. Presupun.
Acorda-ti timpul necesar vindecarii si incearca sa traiesti prezentul. Nu trecutul, nu viitorul.

Catalina

[Ica 1975]

stockholm, am deschis subiectul de cateva ori si sincer nu stiu ce sa-ti spun. Iti doresc putere sa poti trece peste tot si sa-ti poti vindeca sufletul. Daca te ajuta sa scrii, scrie,descarca-te, sunt convinsa ca multi citesc si desi la fel ca si mine nu-si gasesc cuvintele sunt alaturi de tine.



Noi



Ce spui sa si infaptuiesti !

[Alexia27]

Citat:

Nu vreau sa pun la indoaiala terapeutul tau, dar din cate stiu eu in general hipnoza se foloseste destul de putin in zilele noastre. Succes si s-auzim numai de bine!!!

Ba se foloseste, si chiar destul de mult. In alta ordine de idei, nu orice neica nimeni de pe strada poate induce transe hipnotice. Dureaza 4 ani formarea in hipnoza eriksoniana!! Nu mai speriati fata, oameni buni!

Stockholm, acum ca ai spart blocajul si ti-ai amintit intamplarile de atunci, e extrem de important sa continui cu prelucrarea lor. Alege orice fel de terapie vrei, dar ar fi de preferat sa lucrezi cu cineva care are experienta in lucrul cu persoane care au suferit genul asta de traume.
La fel de important e sa te simti confortabil cu terapeutul /terapeuta cu care lucrezi. O sa fie bine!
Sa ne tii la curent. Succes

[Natasa]

Citat:

citat din mesajul lui Clover Eu in locul tau m-as documenta si as intreba despre amintiri false sub hipnoza. Ceea ce iti amintesti tu poate fi adevarat, dar poate fi neadevarat. Ceea ce e clar e ca fostul "prieten" te-a adus in pragul disperarii si nici nu e de mirare avand in vedere ameintarile cu moartea si restul. Trebuie sa treci peste prezenta lui care e inca vie in viata ta si cred ca terapeutul o sa te ajute.

Exact asta vroiam sa spun si eu. Am vazut de curind un documentar pe Discovery in care se vorbea despre cit de fantastice sint avantajele hipnozei (sint medici care nu anesteziaza pacientul, il opereaza sub hipnoza), dar pe de alta parte vorbeau despre falsele amintiri si ce drame au produs ele in viata unora. Femei care sub hipnoza au spus ca au fost violate de tata/frate si de fapt nimic nu era adevarat (lucru dovedit prin anchete, procese, teste cu detectorul de minciuni si alte sedinte de hipnoza). Asa ca nu lua de buna 100% chestia asta pentru ca se prea poate sa fie produsa de mintea ta ca un rezultat al terorii la care te-a supus fostul tau prieten. Oricum ar fi e clar ca ai nevoie de un psiholog bun si de multa rabdare.

[MissParker]

Draga stockholm, nu te mai scuza ca mi-ai reamintit de faptul ca si eu am fost abuzata, eu am invatat sa traiesc cu asta si sa nu fug de viata mea, de ceea ce mi s-a intamplat, chiar daca a fost fara voia si fara vina mea...



Natasa si celelalte fete sceptice, va rog sa cititi cu atentie cum a inceput acest subiect: stockholm avea deja o depresie crunta, senzatii de anxietate (probabil atacuri de panica), uita lucruri (probabil intentia psihicului de a fugi de eventualele descoperiri), avea cosmaruri si momente de absenta (iar fuga de realitate) si tot asa. Deci starile de rau fizic care indicau existenta unei traume au precedat sedintele de terapie. Pana si detaliul ca are o familie minunata si un sot bun vorbesc in favoarea faptului ca trauma se cere acum prelucrata, aceste stari aparand frecvent pe fondul unei imbunatatiri generale ale situatiei de viata, persoana respectiva avand deci in acel moment o baza pozitiva si o plasa de siguranta emotionala care s-o prinda in momentul descoperirii traumei. Sper ca m-am facut inteleasa.



Nu sunt nici eu fan prea mare al hipnozei (mai ales daca nu e urmata de o terapie indelungata pentru prelucrarea descoperirilor facute sub hipnoza, pentru ca altfel omul se prabuseste emotional), insa de aici si pana la a canta in struna abuzatorilor care au inventat sindromul falselor amintiri... e cale lunga.



stockholm, daca esti din Bucuresti si daca vrei, iti pot recomanda o terapeuta care lucreaza cu aceeasi metoda ca si terapeuta mea de aici, se cheama terapia non-directiva centrata pe client, metoda Rogers (vezi aici mai multe informatii: http://en.wikipedia....iki/Carl_Rogers)

Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)

Poze cu noi



Povestea nasterii *** Slide show David

[Natasa]

Felicia, jignesti gratuit. Nu cint in struna niciunui abuzator/violator. Spuneam doar ca unele amintiri pot fi false, aparute exact pe fondul abuzurilor, asta e tot, n-am fost sceptica.

[MissParker]

Natasa, imi cer scuze daca ti s-a parut ca te-am jignit. La subiecte din astea iau foc, nu pot fi calma... si in plus m-am consumat mult si in trecut citind despre initiativa abuzatorilor din intreaga lume de a inventa "sindromul falselor amintiri"... de aceea reactionez f.f.f. sensibil cand aud de asa ceva. Pentru ca si eu am fost abuzata, si eu mi-am recuperat niste amintiri, nu prin hipnoza ci prin senzatii fizice, flashback-uri, vise, si pentru ca si mie mi s-a spus ca nu-i adevarat, ca mi le-a inoculat terapeuta... Din pacate, simptomele intotdeauna se coreleaza cu alte chestii din viata victimelor (atitudinea fata de sex, reactii fizice in anumite situatii, lipsa de legatura cu propriul corp, evadarea in ratiune si in intelect si multe altele), deci astea nu pot fi induse nicicum...



Victimele nu au nevoie de indoieli, se indoiesc si-asa ele destul... si sufera din cauza asta. Iar oamenii care sa confirme abuzurile si care sa-i ajute cu adevarat pe cei abuzati sunt foarte, foarte putini, mult mai multi sunt aceia care sfatuiesc la retinere si la mai multa indoiala sau la reprimare (gen ce rost are sa dezgropam mortii?, trecutul e trecut), dar eu zic ca astea duc la boli grave, cronice si mai rau...



"We may be through with the past, but the past isn't through with us" - din filmul Magnolia, unul din cele mai bune filme despre cauzele si consecintele abuzurilor de toate felurile.

Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)

Poze cu noi



Povestea nasterii *** Slide show David