37 raspunsuri la acest subiect

[CriPOD]

Eu sunt o telecomutatoare de-asta si nu ma pot hotari: imi convine sau nu?



Periodic, dupa primul an am ajuns la punctul la care nu mai suport, moment in care imi dau o pauza de cateva luni sa ma recuperez si-mi propun ca atunci cand ma intorc sa nu ma mai intorc la asta. Ei, dar cele cateva luni ma fac sa uit de cele care nu-mi convin si sa mi le amintesc doar pe cele care imi convin si ma intorc la aceeasi chestie. Iar, si iar...



Pe langa pozitive sunt unele negative care s-au cam adunat... in primul rand lipsa socializarii, in al doilea lipsa delimitarii intre viata personala si profesionala, si-or mai fi si altele. Pt mine, care n-am rude aici cu care sa ma trag de sireturi cand am timp si cu vecinii sunt hi si bye, lipsa socalizarii ma termina. Cunostinte am, dar oameni ocupati, deh. E cam nasol sa vorbesti o saptamana intreaga doar cu familia, cu emailul si pe msn... Despre pozitive n-are rost sa vorbim, ca sunt mai mult decat clare, cred eu...



Ok, poate ca daca ma revars pe-aici si m-"aud" vorbind si va "aud" si pe voi descopar si eu ce-i de facut, realizez cat de mult ma deranjeaza vs cat de mult imi convine situatia... Ori poate imi dati niste idei de a rezolva conflictele... Tocmai trec printr-o pasa joasa...



Asadar: este telecommuting un avantaj sau dezavantaj pt un job, ce credeti? Cum poti compensa pentru efectele negative?



edit: schimbai titlul, poate, poate...

---

Common sense is not so common... [Voltaire] DJ

[Elise]

sincer, ce am inteles eu din mesajul tau este ca lucrezi de acasa si nu vezi decit PCul , in rest habar n-am in ce consta telecommutingul asta. Oricum, mie un job cu zero socializare nu mi-ar place clar. Am fost in situatia in care mi s-a alocat un birou... gol, si stateam acolo pina seara sa semnez hartii. Deprimant rau."There's no vice as advice!"
Elise & BBLisa

[CriPOD]

Pai Elise asta si e de fapt: lucratul din alta parte decat de la birou. Si intrebarea e... sa ma duc... sa nu ma duc... si daca nu ma duc cum ma mai socializez si eu, ca vorba aia, nu tu lunch cu colegii, nu tu o gluma la printer... ca de iesit la tzigara nu mai e cazul.



Pai nu mai e nimeni cu sportul asta? Sa-mi dea si mie niste idei...

---

Common sense is not so common...        [Voltaire]                 DJ

[mina]

Lucratul de acasa....io-s pentru contra! Bine, la inceput are farmecul lui, dar incet incet ajungi, de fapt, sa locuiesti la serviciu. Vorbesc in cunostinta de cauza pentru ca am exersat asa ceva vro doi ani dupa ce am infiintat firma. Ce sa va mai povestesc...depresie cu acte. Timpul meu era impartit in a face tot ce am de facut in casa si a face tot ce am de facut pentru firma. Nu mai zic ca daca ma scoteai prin centru ma uitam ca neandertalianu la laptop....Nu stiu se ma exprim stiintific dar, psihologic vorbind, lucratul de acasa amesteca rau de tot cele doua planuri, profesional si personal, si te cam anuleaza ca persoana. Vorba aia...parerea mea!



Mina si

Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati

din:09.09.2004

http://community.web...m/user/vizigotu

http://community.web...zigotubaiatmare



[url="[url="http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655"]cronicile vizigotului[/url]"]cronica vizigotului[/url]



Some people dream of success...while others wake up and work hard at it

[CriPOD]

mina, mersi ca "share".



Ei, dar cand pui in balanta restul: ca ma aleg in fiecare zi cu cel putin 2 ore in plus, fara sa socotesc benzina, parcari, emisii de gaze, ca pana ma invart termin si mancarea de cele mai multe ori, nu are sens sa mai zic ca pot face multe pentru copii... nu mai e asa de usor sa arunci pe geam.



Adevarul e ca am cautat vreo multi ani un mediu din-asta flexibil, dar, dupa 4 ani incep sa ma acresc. Si totusi nu ma pot rupe.



Pe mine nu ma deranjeaza atat de rau ca mi se amesteca mediile, cat lipsa de socializare. De-aia cand ma duc la birou nu reusesc sa fac aproape nimic, de cat vorbesc cu aia.



Cum stii cand e timpul? Cum stii ca nu regreti? Ca e clar ca eu apreciez unele avantaje. Chiar si numai cele 6 luni de iarna in care ma uit pe geam in pijama cu cafeaua in mana pe la 10 cand incep sa muncesc si tot e ceva de cantarit.



Ma mira ca asta e un stil de muncit mai nou dar care se extinde vertiginos, oare altii n-au problema asta? Cum o rezolva?



Si pana la urma, nu aceeasi problema o au si mamele care stau acasa si cresc copii? Ok, nu e chiar acelasi lucru. Ceva idei de socializare?

---

Common sense is not so common...        [Voltaire]                 DJ

[lorelaim]

MQQM - eu sunt mama casnica... adica care se "casneste" la domiciliu... si am fost o pers ffff activa (vorbeam cu cel putzin 20 de candidatzi/zii si faceam aprox 3+ interviuri face-to-face/zii, + lunch cu colegii, etc).
Da - e ffff greu fara "socializare" - dar eu, acum dupa 2 ani si jumatate de "stat" acasa sa stii ca realizez ce calma si faina e viatza cand nu te scoli la 6 dimineatza si iei de-o aripa progenitura adormita, ii bagi linguritza in gura sa manance mai repede, o imbraci in viteza si o zbughi pe usa ca uraganul sa nu care-cumva sa pierzi trenul de naveta, alergi cu sufletul la gura sa fii la timp ca te-asteapta candidatu' ca doar si el vine la interviu inainte de servici saracu' si la 5pm realizezi ca mai ai inca f multe de facut si suni la sotz sa-l intrebi daca nu poate el sa "pescuiasca" copila de la camin... iar el raspunde scurt "NU - sunt intr-un meeting si nu pot misca pana la 6pm!" Si suni la camin si spui - "intarzi, ma scuzati va rog!" - si tzi se raspunde: "iar? pai numai a dvs a mai ramas singura aici... si sede cu degetul in gura si plange :-("
Ei - atunci realizez cat e de bine ACUM cand prunca se trezeste la 8:30am, totul e pregatit, am timp sa ne gadilam, sa ne dragalim si sa ne gugulim. Mananca in tihna si pe la 9am sun la gradi si spun "intarziem - ne scuzatzi va rog" :-) iar edu rade si imi spune "ok - gradi nu pleaca niciune" :-) pe la 9:15-9:30 am ajungem si noi (gradi e la 3 min de mers pe jos dist de casa)... la 12:30 o iau si iesim in parc pt vreo 3h pe putzin... si uite asa trece ziua... si nu prea vorbesc cu nici un adult (in afara de ceva batranei care plimba catezii prin imprejurimi) da' in tot raul e un f mare BINE: copilul e vesel, sanatos, nestresat si tot numai o energie :-)
Sincer - tare as vrea si eu sa am un job ca al tau! Asa mi-as dori si eu sa ma simt cu adevarat UTILA si in afara casei (si sa castig un ban!)! si totodata sa pot fii in continuare alaturi de prunca! Eu zic ca esti o mare NOROCOASA :-) Spor la lucru in continuare (de-acasa :-)) si enjoy life!

Lorelai

http://community.web...er/UndevaCandva

"Daca dragoste nu e... nimic nu e..."

[bird70]

Munca de acasa are multe avantaje mai ales daca e facuta pe termen scurt. Nu m-ar deranja sa muncesc de acasa 2-3 ani ca sa cresc un copil, as incerca sa vad aspectele pozitive si sa ma bucur de timpul petrecut cu copilul. Dar odata ce copilul a crescut mi-ar fi foarte greu. Pentru mine ideal ar fi sa lucrez de acasa pana face copilul 3 ani dupa care sa il duc la gradinita 2-3 zile/saptamana sa se socializeze, timp in care as incepe sa lucrez part-time in afara casei si as continua part-time acasa in restul zilelor. Odata ce e de scoala (4,5-5 ani incepe pre-school aici) as lucra full-time in afara casei.

[ladyJ]

Si eu lucrez de acasa.Si nu ma plang,sa-ti explic de ce.

-stiu exact cat am de munca pentru ziua respectiva,deci daca ma apuc la 10 sau la 14 este problema mea.Astfel,imi pot face programarile la dentist oricand,pot merge la cumparaturi dimineata cand nu este foarte aglomerat,imi impart treburile clar in functie de nevoile familiei,adica nu renunt la o plimbare,o iesire,o inghetata cu familia,decat cand situatia profesionala nu suporta niciun fel de amanare.

-programul pentru ziua urmatoare mi-l fac incercand sa acopar tot,familie,casa,munca,in ordinea prioritatilor imediate.

-cand ma apuc de lucru,o fac cap-coada,fara sa mai amestec in ciorba in acest timp.

-cand e gata munca,ma ridic de la birou(am o camera separata) si inchid usa.S-a inchis ´´pravalia´´

-uneori este nevoie de mici deplasari,de exemplu o intalnire,o discutie face-to- face.Dar,tot eu o stabilesc,impreuna cu ´´partea cealalta´´ evident.

Pot spune ca munca de acasa imi da o libertate pe care prezenta zilnica intr-un anumit interval orar la birou nu mi-ar da-o.

Socializez...seara cand ies cu sotul si cu prietenii,sau uneori la pranz cand ma vad cu prietenele la o cafea,in weekend,cand avem musafiri sau pur si simplu cand munca mi-o cere.

Am lucrat inainte si in firme cu multi angajati.Insa sincer,discutiile de pe hol cu colegii nu era socializare,era o barfa mica,sau ceva de genul: ´´ai vazut ce-a nins azi noapte´´ ´´cand intri in concediu?´´ a divortat Popesca´´ iar a venit asta nervos(seful)´´ ´´mama,ce fusta scurta ai´´ si cam atat.

Mult mai bun mi se pare,mie personal,contactul cu lume din alte domenii(prieteni,cunostinte,prietenii prietenilor) cu care ne vedem in weekend,la cina,la aniversari si asa mai departe.Astfel discutam despre diverse domenii,gasesti intotdeauna pe cineva cu aceleasi hobby-uri ca tine,aceasi pregatire,aceleasi idealuri.Si chiar daca nu gasesti,macar afli alte cele din lumea asta...

Asa gandesc eu acum.Poate ma voi satura la un moment dat si-mi voi dori iar sa ma trezesc cu noaptea in cap si sa alerg la birou.Pana atunci insa,i enjoy


edit ca am mancat niste litere...

[kariguld]

si eu mai lucrez uneori de acasa. in primii ani, dupace am nascut, am lucrat mai putin, ca erau copii mici, nevoie de mine mai multa, dar o`dat ce au inceput gradi, acum cativa ani, am revenit la firma.
acum, cand nu am chef sa ma dau jos din pat dimineata, imi fac programul acasa.
sotul, pleaca la firma. norocul meu ca e firma noastra si nu tre sa dau cu batu in condica!
cred, ca e avantajos, dupa parerea mea, atunci cand ai copii mai mici, sa lucrezi acasa daca ai aceasta posibilitate!!!



Kari

[CriPOD]

Oh, da, cum am uitat de pe lista de avantaje: pot sa ignor complet politica corporatista si misculatiunile din office!!!



Eu nu sunt asa de norocoasa sa am cu cine iesi in "lunch", iar seara lumea e ocupata cu treburi gospodaresti, nu are timp de iesiri... in timpul saptamanii nu am cu cine sa socializez in persoana, asa ca sunt zile cand prima conversatie pe viu o am la 5 seara cand ma duc sa iau copila din statie, daca nu vorbesc la telefon cu cineva. In plus, cum naiba sa cunosti lume, cand nu iesi? Din vremurile cand lucram in office, eu mi-am facut prieteni pe unde am fost, mi-a facut placere sa ma duc in lunch sau sa palavragesc chestii cu ei. Dar astea nu dureaza asa la rece.



Oare cumva ca eu am de fapt o problema de nesocializare, asa generalizata? Si care nu s-ar rezolva chiar daca m-as duce la office? Oops! Ca mi se pare ca pt mine conteaza si socializarea de la printer...



Si apoi, unde poate o persoana matura, casatorita si limitata geografic la o raza de 20 km, cum ziceam, unde poate cunoaste persoane noi, apropiate ca interes? Familie n-avem aici, nu suntem nici dintr-o promotie emigranta, nici concitadini din ro nu prea sunt, la biserici nu mergem, etc.



I am lonely, oh, so lonely...

---

Common sense is not so common...        [Voltaire]                 DJ