26 raspunsuri la acest subiect

[Iubika]

Eu cred ca dupa aia exista numai pamant si viermi... Sincer!

[DARAEL]

quote:

---

Originally posted by Iubika

Eu cred ca dupa aia exista numai pamant si viermi... Sincer!

---

Nu uita de flori , te rog nu uita de ! Ce flori frumoase cresc atunci din noi......

In plus, sa stii ca si viermii aceia sunt excelenti lucratori ai Pamantului...... iar daca-i pui la undita, poti sa prinzi si pesti cu ei.......

Cu stima,

Singur, DARAEL
Ratacitor prin Lume
http://www.geocities.com/dara2el/

“A te invinge pe tine insuti este prima si cea mai frumoasa dintre toate victoriile.“ DEMOCRIT

[Iubika]

Aeternitas

Un car cu boi, un popa, cosciugul, o batrâna
Si seara ce coboara, pe toate `ncet stapâna -
Cum soarele se lasa, îngalbenit si pal,
Privind în urma lumea din coama unui deal.

Atât... E tot ce poate sa `nsemne-o îngropare!
Pe nas îngâna popa o rugaciune, - arare.
Batrâna plânge `n poala si boii merg la pas,
Încet, cu gândul poate c`aproape-s de popas...

Atât! Se lasa satul în urma, pe o vale,
Si nu-i de plâns nimica, si nu-i nimic de jale,
Un car cu boi, un popa, batrâna, un cosciug -
Trag boii `n jug nainte, asa cum trag la jug...

Si soarele se lasa domol în asfintit
Asa, ca `ntotdeauna când ziua-i pe sfârsit...
Trei plopi înalti deoparte, la margine de drum,
Si `ntind în laturi umbra... Pe miriste e fum...

Doar popa daca `ngâna o rugaciune `n gând,
Batrâna daca plânge oftând din când în când,
Pricepi ca `n lumea asta tot e prilej de dor,
Desi în fire toate-si urmeaza cursul lor...

Mihail Sauleanu

[Jocelyn]

quote:

---

Initial creeata de Teodora D.

Credeti in ea?
Credeti in rai si iad, asa cum sunt propovaduite de biserica?
Sau trecerea in nefiinta e echivalenta cu trecerea in neant ?
Eu sunt credincioasa, dar, din pacate, nu pot sa cred 100% ca ne asteapta ceva dupa moarte ; ma gandesc ca daca am avea cu totii convingerea nestramutata ca nu se termina totul o data cu viata pamanteasca, atunci nu ne-ar mai fi frica de moarte.
Nu doresc sa dati citate din Biblie, ma intereseaza parerile voastre sincere.

---

Somewhere on this globe, every ten seconds, there is a woman giving birth to a child. She must be found and stopped.

---

Cred ca exista viata dupa moarte.
Rai si iad....propovaduite de care biserica?
Pe scurt, eu vad lucrurile asa (pe baza Bibliei, promit ca nu dau citate ):
1. conceptul de nemurire a sufletului este fals (sa vezi ce-or sa-mi sara in cap! )
2. la a doua venire a Lui Iisus, acesta ii va invia pe cei care au murit in credinta si impreuna cu cei care au ramas in viata la venirea Lui si sunt neprihaniti, ii va lua la cer ( si dupa ce le va schimba si corpul la nivelul la care era Adam inainte de caderea in pacat)
3. toti cei pacatosi vor muri iar diavolul si ingerii lui vor fi lasati pe pamant fara sa mai aiba pe cine sa ispiteasca
4. asa vor trece 1000 de ani, cei neprihaniti in cer, diavolul pe pamant iar cei rai morti
5. dupa aceasta mie de ani, Iisus se va intoarce pe pamant din nou, cu toti neprihanitii si cu cetatea Noului Ierusalim pentru a face judecata celor rai din toate timpurile pe care ii va invia pt judecata.
6. dupa judecata, cei rai impreuna cu diavolul si ingerii lui vor fi arsi in totalitate si astfel pacatul va fi eradicat
7. pamantul va fi refacut si cei mantuiti il vor locui pentru vesnicie, traind intr-o lume perfecta, cu posibilitatea de a explora Universul, celelalte lumi...

Suna SF, dar asta e credinta mea si chiar daca nimic nu ar fi adevarat, tot nu mi-ar parea rau ca am crezut!


If there were in the world today any large number of people who desired their own happiness more than they desired the unhappiness of others, we could have paradise in a few years.

[dyana]

"Experienta contemporana raiului"
http://www.sfaturior...a-a-raiului.htm

Cred ca exista suflet. Sufletul nu e ceva material, dar e ceva care exista, el ne doare atunci cand suferim, cand ducem dorul, cand ne moare cineva...

Viermii au "grija" de trupul nostru, dupa moarte, dar de sufletul nostru nu se pot atinge.

Eu nu am cunoscut pe bunica sotului meu.
Dar EA i-a facut un semn sotului meu, despre mine..., ca si cum EA stia ca eu exist in viata lui deja... si acuma deja suntem aproape de 7 ani, si BUNICA lui STIE de mine, desi nu m-a cunoscut.
Nu vreau sa intru in detalii, sunt personale.

Mi-e dor de bunicul meu din partea tatalui chiar daca nu am apucat sa il cunosc. Dansul a murit la o saptamana , de cand m-am nascut eu. Dansul a apucat sa afle cum ma cheama si a scris tatalui meu o scrisoare in care mie imi ureaza sa am o viata frumoasa, sa fiu fericita. Nu l-am cunoscut niciodata personal, dar MI-E DOR DE EL !!! Stiu si simt ca ma iubeste de acolo de unde este.

[dyana]

"A nu sti ce vorbesti

Adeseori ne este dat sa auzim crainici de la televiziune sau radio, atunci cand anunta decesul unei persoane, spunand: "Cutare academician sau mare profesor, actor, cantaret sau om de televiziune etc. a trecut in nefiinta".
Cu cateva saptamani in urma, intre 2-3 iulie, auzeam o prezentatoare de la Radio Actualitati anuntand inceperea festivitatilor de la Manastirea Putna, cu prilejul aniversarii a 500 de ani de la "trecerea in nefiinta" a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant. Imediat, aceeasi persoana anunta ca primul cuvant omagial urmeaza sa-l rosteasca D-l X., care intre altele, spunea: "Astazi se implinesc 500 de ani de la trecerea in vesnicie a Voievodului Stefan cel Mare si Sfant" etc. Mi-am zis: asa da, a trece in vesnicie, in eternitate, este cu totul altceva decat a trece in nefiinta, cum zisese prezentatoarea. Uneori, si chiar destul de recent, am primit pomelnice la Sfantul Altar pentru pomenirea mortilor, pe care in loc sa se scrie, ca titlu pentru orientarea preotului, Morti sau Raposati, gasim scris: Trecuti in nefiinta, sau Pentru odihna celor trecuti in nefiinta, si apoi se insira in pomelnic numele mortilor. Daca sunt trecuti in nefiinta, adica daca ei nu mai exista, atunci cine sa se mai odihneasca?! Dupa mine, sunt cuvinte fara noima, cuvinte rostite fara a fi mai intai gandite, cuvinte care creeaza un paradox, fie ca sunt rostite din necredinta, din ignoranta sau din nesabuinta. Chiar pe cei necredinciosi, atei, materialisti, care nu cred in inviere si existenta si nemurirea sufletului, oamenii de stiinta care au studiat materia si legile universului lasate de Dumnezeu ii asigura ca "in natura, nimic nu se pierde, nimic nu se creeaza, totul se transforma" (deci nu trece in nefiinta), teorie enuntata cu peste 200 de ani in urma de marele chimist francez Lavoisier (1743-1794), in "legea conservarii maselor".



Adevarul revelat

Dar ce zic eu oamenii de stiinta? A spus-o, de la Facere, chiar Atoatecreatorul si Atoatestiutorul Dumnezeu (Facerea 2, 19), cand, dupa caderea in pacatul neascultarii, cearta si pedepseste pe rand: sarpele, pe Eva, apoi pe Adam, caruia intre altele ii spune: "In sudoarea fetei tale iti vei manca painea pana te vei intoarce in pamantul din care esti luat; caci pamant esti si in pamant te vei intoarce". Iata care este deci adevarul/dogma creatiei dumnezeiesti si a existentei in eternitate a creatiei lui Dumnezeu #150; invatatura de baza din doctrina Bisericii noastre Ortodoxe. Dupa aceasta doctrina ortodoxa, moartea nu este decat despartirea sufletului de trup, drept consecinta a pacatului; care trup nu dispare in neant #150; in nefiinta #150;, ci doar se transforma in ceea ce a fost initial, dupa cum i-a poruncit Stapanul: "...caci pamant esti si in pamant te vei intoarce", iar sufletul nemuritor se duce catre Dumnezeu, care l-a suflat odinioara peste lutul lui Adam, dandu-i viata. Dupa moarte (= despartirea sufletului de trup) urmeaza judecata particulara a sufletului, care este randuit #150; provizoriu, dupa fapte #150; la bine sau la rau pana la Invierea cea de obste si Judecata de Apoi, atunci cand la porunca lui Dumnezeu arhanghelii vor suna din trambite si fiecare suflet se va uni din nou cu trupul in care a vietuit pe pamant, inviind astfel pentru a primi la Judecata cea mare: binele #150; raiul, sau raul #150; iadul.



Fata in fata cu moartea

Intre aceste doua judecati, cei care au murit in credinta, cu nadejdea invierii si a vietii vesnice, spovediti, caiti si impartasiti, dar care totusi nu s-au pregatit multumitor prin fapte bune pentru a dobandi gratierea totala la Judecata, rugaciunile Bisericii (Sf. Liturghie, parastasele cu dezlegari) si milosteniile celor vii ii mai pot ajuta. Dar dupa Judecata cea de obste, cand se va incheia sorocul acestei lumi, nu se mai poate face nimic pentru nimeni, ci va incepe eternitatea, rasplatindu-l Dumnezeu pe fiecare dupa faptele lui.


Sunt oameni care toata viata pana la moarte o traiesc in pacate grele, fara sa se indrepte, sa se caiasca si sa ceara iertare lui Dumnezeu. Acestia ar dori ca la moarte sa dispara cu totul din existenta, sa treaca deci in nefiinta, ca sa nu mai fie pedepsiti vesnic pentru pacatele lor, dar acest lucru este cu neputinta. De aceea unii ca acestia fac afirmatia ca "dupa moarte nu mai este nimic: aici e raiul, aici e iadul", dar, de fapt, eu chiar cred ca le-ar placea sa fie asa, adica sa nu mai fie pedepsiti pentru tot ce au facut. Pe de alta parte, nu cred ca ei sunt chiar atat de convinsi de acest lucru si se zbat intr-o nefericita indoiala, in nesiguranta si necredinta.


O data creat dupa chipul lui Dumnezeu, cu suflet nemuritor, omul nu mai poate muri si disparea din existenta niciodata. Acest lucru l-a sesizat si poetul Al. Vlahuta: "Nu de moarte ma cutremur, ci de vesnicia ei"; si aceste cuvinte infricoseaza mai ales pe cei morti duhovniceste si surprinsi de moarte nepregatiti. Dar cei ce Il iubesc pe Dumnezeu si fac voia Lui nu trebuie sa se teama de moarte, care ii trece la viata cea adevarata si fericita!"



Arhim. Gavriil Stoica

Sf. Manastire Zamfira

Lumea credintei, anul II, nr. 9(14)

[spic de grau]

Bunica mea, Dumnezeu s-o odihneasca, cnd se referea la momentul in care va muri, spunea: "cand voi trece in vesnicie". Si imi place tare mult expresia asta.



Si eu cred in Viata de Apoi.

E trist sa crezi ca viata se termina aici. Ma gandesc la o lege chimica arhi-cunoscuta: "nimic nu se pierde, nimic nu se castiga ci totul se transforma dintr-o stare in alta".

Eu vad moartea ca pe o transformare, o trecere in alta stare.



Consider ca dupa moarte ni se vor da raspunsuri la toate intrebarile noastre, vom avea linistea si pacea pe care o dorim aici, sau din potriva intunericul pe care unii din noi il cauta cu tot dinadinsul (ma gandesc la satanisti, sau vrajitori, ca mi se face frica de fiecare data cnd vad cate unul).



Mai cred ca dupa moarte vom putea sa ne vedem toti prietenii si toate rudele. Ca ei au posibilitatea sa ne vada, si se bucura ptr noi. Iar in momentul trecerii, vin si ne ajuta ca sa nu ne fie frica.

Stiu ca vom fi fericiti si nu vom mai auzi de boli si de razboaie.

Eu zic ca va fi bine!



[cit]Lumy- mamica lui [bibe]David Andréi (11 Martie 2004)

---

Povestea nasterii lui David

Yesterday was the past, tomorrow will be the future,but today is a gift, that’s why we call it PRESENT

[Grace]

OK Adrienne12, banuiesc ca intrebarea ta imi era adresata. Sa-ti explic un pic cum gindesc: eu cred in existenta unei entitati superioare pe care o numesc D-zeu, asa cum altii il numesc Allah samd., pt. ca sint mult prea multe lucruri inexplicabile de catre om care s-au intimplat, ma refer la miracole, si mai ales pe plan personal, nu pot pricepe cum de atunci cind ajung uneori cu copiii acasa sint foarte agitati, plingacioisi, nervosi, nimic nu le intra in voie si dupa ce le spun Tatal nostru incep sa casc de ma rup, imi curg lacrimile si nasul si copiii mei se linistesc imediat. Asta nu pot pricepe cum de cu ajutorul unei rugaciuni copiii mei de nerecunoscut redevin iar ai mei. Dar nu pot sa cred in multe alte lucruri cum ar fi: nu cred ca lumea s-a desavirsit in 7 zile, ci mai degraba cred in evolutia lui Darwin, nu cred in adularea lui D-zeu doar ca sa ne dovedim credinta si nu cred ca D-zeu e un calau care ne astepta la sfirsitul vietii sa ne judece si sa ne trasneasca cu pedepse. Mai cred ca omamenii cu adevarat religiosi sint cei care recunosc fara putinta de tagada existenta lui D-zeu si care simt tot timpul in minte si suflet prezenta Lui, si nu aceia care se gindesc la D-zeu cind le convine si au nevoie de ajutor. Mai cred ca Iadul face parte din Rai, asa cum si pe pamint oamenii de bine convietuiesc alaturi de cei rai. Si mai cred ca daca faci bine atragi numai bine si invers, daca faci rau, rau ti se intimpla si tie. Astfel ca eu nu stiu daca pur si simplu ma pot considera o persoana credincioasa doar pt. ca nu neg existenta lui D-zeu si mai ales, mintea mea refuza sa traiasca dupa canoanele stabilite acum 2000 de ani. Acum va rog, voi ce ziceti ca eu inca nu am un raspuns, ma pot considera si eu o persoana credincioasa si are vreo logica ceea ce gindesc?

O concluzie este locul in care te-ai plictisit sa mai gindesti...

[Iubika]

Grace din cate ai scris, parerea mea umila este ca esti mai credincioasa decat multi dintre cei care sunt "alesi" sa poarte sutane...

Si inca o chestie: poate ca gresesc dar nu cred ca remarca lui adrienne12 iti era adresata.

[Teodora D.]

fetelor, va multumesc pt. raspunsuri, m-am regasit in unele din ele. m-as bucura si sa nu comentam raspunsurile cu care nu suntem de acord, fiecare are dreptul sa creada ce doreste.

conchita, explicatia ta mi-a smuls un suras amar, e mult adevar in ea.

tunelul de lumina.am citit atatea marturii si cu toate acestea increderea in ele aproape mi-a fost spulberata de un articol in care apareau concluziile unor neurologi; ei spuneau ca e normal sa treci prin acel tunel, pt. ca e o reactie a creierului in momentul in care intervine moartea clinica, reactie ce nu are de-a face cu lumea de dincolo. dar starea de bine, de pace si bucurie extraordinara simtita de cei care au trait aceasta experienta?si care nu au mai fost niciodata perrsoanele de dinainte.
va povestesc o mica intamplare din familia mea- strabunica era in agonie, pe patul de moarte.la un moment dat deschide ochii si spune "am vazut-o pe mama", dupa care isi da duhul...
la mine ratiunea face mai mult rau decat bine in aprecierea vietii de apoi; daca gandesc cu inima stiu precis ca nu se termina totul o data cu viata aceasta, insa ratiunea e cea care vine cu cuiul-"dar daca?..."
raspunsurile voastre m-au decis insa sa nu incerc sa caut prea multe raspunsuri logice, pentru ca mintea omeneasca nu le poate gasi, daca ar fi fost posibil am fi descoperit pana acum ce e dincolo.intr-adevar,cuvintele lui Iisus ar trebui sa ne fie suficiente.
mai scrieti, dar, va rog, sa nu lasam subiectul sa degenereze in cearta. multumesc!

---

Somewhere on this globe, every ten seconds, there is a woman giving birth to a child. She must be found and stopped.