113 raspunsuri la acest subiect

[miau-miau]

Nu m-am sintit deloc atacata, si nu ti-am raspuns deloc sarcastic. Mi-a fost doar neclara intrebarea "ce parere aveti de mamici vitrege"? Nu cred ca se poate generaliza. Sint si bune si rele, de toate soiurile.
Si nici nu cred ca esti privita in mod sarcastic de catre prieteni, vecini, colegi, etc. In fond e ca si cum ai adoptat un copil. In cazul asta esti privit sarcastic?
Si da, sint si eu mama vitrega pentru 2 persoane mai mari de 3, 4 ani. Nu mi se
pare ca se uita nimeni strimb la mine. ar copiii respectivi nu vad ce probleme ar putea avea.
Cred ca e un lucru foarte frumos sa iti placa sa te ocupi de copii. Cred ca o faci nu numai pentru sotul tau ci si datorita faptului ca iti plac copiii. Daca ai face-o doar pentru barbatul tau sau pentru ca asta se asteapta oamenii de la tine acum, ai fi o mama vitrega ca cea din cenusareasa. Dar nu e cazul. Din cite
am citit, o faci din placere si cu bucurie.
De fapt cred ca secretul este sa nu spui vreodata celuilalt parinte "vezi ce am facut pentru copilul tau" sau sa lasi impresia asta vreodata. Mai bine faci mai putin dar cu drag, fara sa te astepti la multumiri, recompense, de nici un fel.
Precizare:Nu zic ca faci tu asta. (Ca sa nu fiu prost inteleasa, ca de obicei)

[brendamitran]

Annitha,de fapt nu poate fi greu sa iubesti un copil,indiferent ca e al tau sau nu.Copiii sint cele mai pure si nevinovate fiinte,nu? Evident,asta depinde si de firea pe care o ai,asa ca nu-si mai au rostul comentariile la unele replici de pe aici.Felicitarile mele pt sentimentele minunate pe care le traiesti,nu ar trebui sa mai conteze al cui e copilul.La urma urmei sint si mame naturale care nu stiu sa-si iubeasca copiii ......
Dar hai sa nu deviem de la subiect,hai sa-i cautam in continuare pe taticii singuri.......chiar nici unul nu vrea sa vina linga noi?

BRENDA
"Sint frunze care nu cad si clipe care nu se uita"
http://community.web...er/brendamitran

[cati 73]

Dragelor, ma alãtur si eu celor cu familia... destramata, desi eu mai locuiesc inca impreuna cu...sotul. Cred ca exista tatici singuri, dar sunt o specie mai rara... si nu cred ca intra pe site-ul asta, nu stiu de ce. Eu am vazut un viitor tatic singur chiar la judecatorie, cand am mers pentru divortul meu. Chiar mi-a placut. Oricum, dc intra pe aici vreun... tatic, sa tina minte ca ofer si eu un post vacant!

[brendamitran]

Bine ai venit cati!
Dar stai linistita,ca nici vorba de vreun tatic singur pe aici......
La "clipe din trairile sufletelor noastre",poti sa ne cunosti pe noi,toata "comunitatea" mamicilor singure....

BRENDA
"Sint frunze care nu cad si clipe care nu se uita"
http://community.web...er/brendamitran

[cati 73]

Brenda, ma duc direct acolo. La "Clipe din trairile sufletelor noastre", adica! Si dc nu sunt tatici, atunci ce faceti cu subiectul? Mai asteptati?

[brendamitran]

Mai asteptam,ca doar asa sintem noi, femeile......

BRENDA
"Sint frunze care nu cad si clipe care nu se uita"
http://community.web...er/brendamitran

[Rufus]

Fetelor, eu am fost tatic singur, dar nu mai sunt. Nu a fost nici o scofala, daca nu puneti la socoteala mandria pe care o simteam atunci cand eram admirat mai ales de femei (omenesc sentiment, nu?). Altfel, ma setasem pe un program in care nu avea loc decat Ioana. Mi-a fost greu doar in primul an, cand nici nu-mi permiteam (material) un ajutor. Oricum, fetei nu i-a lipsit nimic (ba chiar avea orice la nivel inalt) iar sacrificiul meu pentru acest lucru era usor de suportat si, oricum, cu nimic mai maret decat al unei mamici singure. Timpul era dedicat in exclusivitate Ioane, nici macar un flirt nevinovat nu avea loc. Fugeam de orice complicateie care mi-ar fi rapit din timp sau energie.
Am calcat, spalat, facut curatenie si mai ales mancare pana cand mi s-a luat, dar trebuiau facute si, deci, le-am facut. Pana cand a venit Magda, pe care am platit-o sa faca asa ceva. Eram deja in Rai.
De ce am fost tatic singur? Pentru ca nu am conceput sa traiesc fara Ioana. De aici a pornit o lunga munca de lamurire a fostei sotii, cu argumente de bun simt, cu negocieri materiale, cu promisiuni pe care mi le-am tinut la sange, chiar daca am fost taxat drept fraier. Nu-mi pare rau de nimic.
Cum este un tatic singur? La fel ca o mamica singura. Daca si-a luat un astfel de angajament, va da totul, ca o mama, pentru copilul sau. Sunt lucruri in care nu o poate inlocui pe mama? Sunt. Dar se poate trai fara ele, plus ca nici o mama nu-i poate da partea tatalui copilului ei . Cu alte cuvinte, handicapul lipsei unui parinte este egal, fie ca lipseste mama, fie tatal.
Sunt mai multe mame singure, pentru ca asa am mostenit. Plus ca, se pare, sentimentul matern nu permite abandonarea puiului nici macar la animale. Dar sunt si tati singuri.
Nu-i nevoie sa li se ridice statui. Tatii singuri sunt retrasi (nu sunt "pretiosi"!), pentru ca nu au timp pentru show si nici nu sunt dispusi sa fie luati peste picior ca sunt mai fraieri. In general nu au avut de ales si, mai ales in prima parte, sunt stangaci si chinuiti. Dupa o vreme, pot fi socializati, dar sunt mai periculosi decat o femeie atunci cand odrasla este in impas. Nu strica o astfel de experienta niciunui barbat.
Eu sunt fericit acum. Dar din timp in timp, Ioana imi marturiseste ca-i este dor de acele timpuri in care eram doar noi doi. In care vorbeam mult, ne plimbam, mancam amandoi, faceam sport, calatoream si, in general, nu-i refuzam nimic. Iar mie mi se umezesc ochii, ma abtin cu greu sa nu ma comport ca o...femeie si da, imi este dor si mie de clipele noastre de tandrete. Stiu insa sigur ca, pentru ea, fata mea, o familie mare este mai importanta, chiar daca nu mai este ea centrul Universului.
Sunt parinte vitreg? Da. Insa nu imi aduc aminte de acest lucru decat in aceste momente, cand vorbesc cu voi, de exemplu. Si, desi multa lume a zis ca va fi altfel, Ana, copilul meu "bun", nu are intaietate in fata dragostei vietii mele: Ioana. Vor fi, cu siguranta, egale.

http://community.web...com/user/tora97

"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[Ioana Sora]

rufus, felicitari pentru ca ai reusit ! Personal, chiar cred ca taticii singuri sau care au trecut prin aceasta experienta sunt mai deosebiti, pentru ca se confrunta cu mai multe prejudecati ale societatii, in primul rand.

Ioana & Maria Catalina

http://photos.yahoo.com/ioana_sora

[mircea42]

<<Tatici singuri nu ezista fiindca dupa divort ei devin barbati singuri in sensul de liberi, necasatoriti. Doar mamele devin "mamici singure".>>

MI s-a intimplat sa divortez cindva. Aveau 6-7 ani cei doi baieti. I-am cerut pe ambii. Iar distinsa dna nu stiu mai ce de la Primaria sectorului 2, mi-a dat ciuciu. Iar judecatoarea tot asa. Prin urmare, gratzie grijii Statului roman, am devenit liber cam fara voia mea.
Este nitelus bizara prejudecata asta a autoritatilor din materie, c-alde copiii trebe neaparat sa revina mamei. Sper ca se va fi schimbat in ultima vreme.

mircea42

[Rufus]

De schimbat nu s-a schimbat nimic. Imi este jena sa recunosc, dar pe undeva este de inteles de ce mamele au intaietatea.
Singurul lucru pe care eu l-as cere unui judecator sau unui functionar, de care depinde atribuirea copilului, este sa se delimiteze de cazurile flagrante, in care mama efectiv nu vrea sa cedeze, chiar daca stie sigur ca-i va fi mai rau copilului cu ea. Fraze de genul" paine cu margarina daca avem de mancare si tot nu-mi dau copilul " sunt auzite, din pacate, destul de des. Si nu-i corect...

http://community.web...com/user/tora97

"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde