235 raspunsuri la acest subiect

[viviana]

A venit si luna octombrie.

O toamna frumoasa cu seri linistite, un pahar cu must si un moment magic va doresc.

 

[viviana]

O noua saptramana, o noua luna, un fost prim we de toamna.

 

Am avut un we linstit, cu ploi si vant si soare si cald.

Frunze colorate de doamna toamna  imi impanzesc  curtea. Ma uit nu cu drag la greblele ce ma asteapta. Trebuie sa imi fac curaj.

 

Catelusa creste si se face din ce in ce mai mare si mai frumoasa si mai ascultatoare. 

Cred ca luna  asta o programez la sterilizat.

Nici prin cap nu mi-a trecut ca o sa o iubesc atat.

 

In rest pace. Toata lumea in parametri.

Ma rup din cand in cand de lumea exterioara adica de razboi, putin, politica romaneasca, scumpiri.

 

Ma duc sa citesc ultimele pagini de la capitolul trecut.

[silvi8]

Bun găsit la capitol nou! 

 

Viviana, mulțumim, pentru capitol și recomandare

 

Mihaela, am vazut revista. Nu am inteles textul dar grafica e de nota 10 Felicitări Dianei si mult succes cu lucrarea de diplomă.

 

LauraNico, multumesc pentru aprecieri. 

 

Noi am avut un weekend aglomerat dar frumos. Nunta nu a fost asa obositoare ca cea de saptamana trecuta. La doua eram acasa si am si dormit cateva ore. 

Am fost si cu fetele la ateliere, am fost si la tara ieri si am stat la soare, am cules frunze de toamna cu mica si ne-am facut coronite, ne-am intalnit si cu fratele meu si cu nepotelul care e asa nazdravan si haois si plin de energie.

 

saptamana usoara!

[silvi8]

Si legat de titlu...cand eram mică eram mare amatoare de must dar acum nu mai beau deloc. Am gustat doar in prima zi, cand am zdrobit otonel. Nu ma mai atrage deloc. 

[viviana]

Nici eu nu sunt fan must. Poate doar sa fie putintel acidulat usor alcoolizat.

Nici sucull proaspat de mere nu imi place.

Nu imi plac sucurile in general.

 

====

Cartea recomandata a venit via mama mea.

Am vorbbit cu ea acum cateva zile si mi-a recomandat-o. Ea a citit-o in eengleza, Magic Hour, si mi-a spus ca a citiit-o de 2 ori atat de mult i-a placut.

 

Am comandat-o. Si am comandat pentru ea si Privighetoarea si alte 4 carti. 

Pe 22 vine cumnatul si i le trimit prin el.

Asa ca ma duc, greblez si ma pun pe citit. Ca eu comentez  cartile cu ea.

Femeie desteapta ce e. O invidiez.  Putea  sa ma faca si pe mine macar jumate din ea.

[Laura25]

ziua buna!

 

Mihaela, mult succes Dianei! Foarte ochioasa revista. Imi place foarte tare mentalitatea suedeza, nu e presiune pe copil: ai terminat liceul si nu stii deja ce vrei sa faci si nu te duci la facultate => esti un ratat. Plus faptul ca se gasesc locuri de munca pentru ei. Aici daca ai doar liceul terminat cred ca poti face doar munci necalificate : casier la market, sapator de santuri, manipulator de marfa, toate platite cu salarii de trebuie sa iti mai dea si mama ca sa supravituiesti. Cred ca Silvia si prietenul ei au o relatie foarte frumoasa, e tare romantic cum se sustin ei unul pe celalalt. Si tu esti foarte tare ca iti tii gura. 99% dintre parintii romani sigur ar fi dat de pereti cu ideea de a nu face facultate cativa ani pt a fi cu iubitul. Eu, sincer, nu stiu ce as face daca unul din copii mei ar veni cu idei de astea, habar nu am daca as avea taria sa spun "e viata ta, tu stii mai bine!" cred ca tot ani ratati mi s-ar parea. Dar asta e mentalitatea noastra f bine infipta in cap de generatii. 

 

Rares habar nu are ce vrea sa faca mai departe, nu are nici o pasiune, nici un domeniu spre care ar opta. Dar presiunea e din toate partile ca pana la vara sa se decida (noi, parintii nu il presam, nu aducem vorba despre asta pentru ca stiu ca ii e greu. Desi da, in sufletul meu mi-as dori sa isi gaseasca drumul cat mai repede) . La scoala colegii, profesorii, prietenii de familie, cunostintele, toti intreaba "si? unde vrei la facultate? aaa, nu stii? pai trebuie sa te decizi repede ca acus vine bac-ul!"   Si el sarmanul e asa stresat si speriat de viitor! 

 

 

Must avem! Au venit ieri strugurii din Panciu, a dat barbatul la zdobitor, spre sfarsitul saptamanii tragem la teasc si bagam la damigene. Mie imi place mustul, dar o cana -doua, nu mai mult. Si da, sunt de acord cu viviana ca cel "tulburel", un pic piscacios e cel mai bun. 

 

Multumim , viviana, pentru capitolul nou si recomandarea de carte!

[mihaela_s]

Aici dacă ieși de pe bancile școlii, inclusiv liceului și nu ai experiența de munca, orice, ești un ratat :)). Absolut peste tot se cere “exoerienta” in ceva, orice.

 

Chestia e ca poți lucra multe ca absolvent de liceu, dar nu prea te angajează nimeni cu contract definitiv. Doar dacă ai terminat un liceu de meserii și de asta sunt tare căutate de cei care știu sigur ca nu vor sa facă o facultate.
Dar e și asta un avantaj, ca poți schimba domeniul. Iar dacă te plac cei la care ai lucrat, îți prelungesc contractul, așa cum a făcut Silvia. 
Silvia ar fi putut lucra la noi in laborator. Căutau un absolvent de liceu, de științe naturale, care sa ii ajute pe microbiologie inclusiv sa însămânțeze pe medii de cultura (sper ca am zis corect, nu prea știu in romană cum se spune). Dar ea era deja cerută la aeroport așa ca n-a mai ajuns la interviu. Dar o luau, ca nu prea erau doritori :)). Are colege care lucrează la cafenele, lucrează la curățenie, sau la magazine sau restaurante. Asta e sa zic “clasic” aici, toți elevii sau absolvenții pana merg la facultate cam asta lucrează. E cultura suedeza. E un merit sa ai răspundere și toți sunt încurajați sa facă asta. Timp pierdut? Nici vorba. E câștigat, aduna experiența diversa și asta e foarte de folos apoi. 

 

Diana a lucrat foarte multe, ea lucrează de 10 ani deja. A urcat încet dar sigur pana a ajuns unde vrea, a făcut absolut totul pe puterea ei, a lucrat și munci mai puțin lăudate, dar a fost întotdeauna mulțumită și a făcut cu plăcere. A lucrat in diverse colective, cu diverși oameni și a învățat multe. A fost și șefa, in Cipru. A fost și la “sapa” când umbla in prima vara de pandemie cu tractorul cu apa sa ude plantele și pomii din spațiile verzi. Aici nicio munca nu e rușinoasa și ma bucur tare mult ca niciuna nu s-a dat la o parte sa facă și munci mai “ușoare”. 
 

Nu știu dacă am mai povestit dar am rămas surprinsă de drumul multor medici, unii au fost tâmplari, vânzători imobiliari, electricieni sau chiar servitori la restaurant câțiva ani buni înainte sa înceapă medicina. Toți au spus ca au câștigat enorm făcând asta, nicăieri altundeva nu ar fi câștigat experiența asta. 
Noa acuma și am meu bărbat a lucrat 4 ani ca tâmplar :)). Zice ca a fost greu, era pe vremea lui Ceaușescu și Nah, nu prea a adunat experiența :)). Alte vremuri, nu prea putem compara. 

Da, cunosc mentalitatea românească, primim si noi întrebări de acolo si semne de uimire ca Silvia de ex nu a mers la facultate. Dar nu ma interesează părerea nimănui, eu știu exact cât poate fiecare si știu sigur ca își vor găsi drumul in viața. 
Îmi pare rău ca nu s-a schimbat nimic in Ro de atâția ani, chiar nu e nevoie de atâta presiune pe tineri, suna de parca nimeni nu are încredere in ei, toti trebuie sa facă după norme si sa fie încadrați in niște linii. Dar da, știu ca mentalitatea se schimba greu. 

 

 

[mihaela_s]

Ah Laura, noi am povestit mult cu Silvia despre ce planuri si opțiuni are, am încercat sa o facem sa meargă la facultate acum. Dar decizia a fost a ei, a lor, cum e mai bine Pt ei. Noi ne-am spus părerea și am acceptat ca e hotărârea lor. Întotdeauna așa am făcut, nu doar sa facă cum vrea, ci sa aleagă conștient ce vrea, știind consecințele. Noi i le-am spus. Ea le-a recepționat, s-a gândit și a hotărât. :) 

[Fleurdelise]

Mulțumim Viviana pentru capitol nou. Ce îmi place că la fiecare nou capitol pui o recomandare de carte. Apa proaspătă pentru flori a fost o încântare. Și că discuți lecturile cu mama. (Offf, cât mi-aș fi dorit și eu să o mai am...)

 

Eu am stat săptămâna trecută acasă, după operație. A fost plăcut, dar suficient, plus că a trebuit să mă scol la 6 zilnic să duc copilul la școală. Mai aveam încă o săptămână de CM, am cerut hârtie de la medic că pot să revin de azi. Numai bine că azi a fost zi pedagogică cu teletravail, pentru că sunt alegerile provinciale și școala e secție de votare. Am trecut totuși pe la școală și am făcut un pic de ordine. Cineva mi-a luat mouse-ul de pe birou....hmm.

 

În rest nimic deosebit. Eric a promovat la grupa superioară de patinaj de viteză, va avea două antrenamente pe săptămână. În schimb nu vrea să participe la competiții, eu cred că i-ar face bine, i-ar crește încrederea in el, dar desigur nu pot să-l oblig. Am vorbit cu antrenorii să-l mai încurajeze.

 

Greu cu adolescenții când e vorba să-și găsească drumul. Noi suntem aproape de etapa liceu și, chiar dacă sistemul de admitere aici e mult mai simplu, în sensul că la multe profile nu există (este doar la cele speciale și mai căutate), tot mă stresez. Eu, nu el. Apoi aici urmează o etapă intermediară între liceu și facultate, cegep-ul sau colegiul. Cam toți trebuie să meargă la cegep chiar dacă nu fac facultate mai tărziu. Deci unele cegep uri permit un parcurs universitar după, altele un parcurs profesional. Aici și ca să dai cu mătura trebuie să fi făcut cegep.

Desi mai avem ani buni până atunci, încerc să-i inculc ideea că are nevoie de o meserie pe care să nu o urască (ideal să îi placă) și din care să câștige decent în timp cât mai scurt, deci la care salariul de pornire să fie decent. Și, dacă se poate, să nu facă 10 ani de studii după liceu, dar dacă va dori medic, asta e. Eu doar o singură meserie nu vreau pentru el: polițist. Montrealul seamănă tot mai mult cu Vestul sălbatic...

 

Să avem cu toții pe banchiză o toamnă frumoasă, cu momente magice, măcar unul.

 

Mă duc să citesc despre cartea Vivianei.

[viviana]

Laura, in chestiunea asta cu facultatea obligatorie de cand ai terminat liceul, sau obligatorie in general, ca altfel crapam de rusine fata de prietenii nostri, cred ca si noi suntem de vina. 

 

Asa am fost crescuti, fara respect pentru dorintele adolescentilor, incadrandu-i in niste limite impuse de o societate inchistata si stigmatizanta.

Si mai vorbim de libertate si propriul arbitru, cand propriul arbitru e deja construit de mediul in care traim. Si noi punem umarul la asta. Pentru ca nu-i asa, stim mai bine.

 

Cel mai mult admir societatea elvetiana si suedeza, pe Ella si Mihaela. Unde conteaza mai mult omul, fericirea lui decat randament robotizat in societate si ce spune gura lumii.

 

Chestia asta cu "just be yourself" e foarte rara si putin ii inteleg adevarata semnificatie.

 

Mai tin minte cat am admirat-o pe Kari cand baiatul ei a plecat sa vada lumea la 18 ani si cate taste au fost batute pentru a  o dezaproba.

Mai tin minte un alt user, mami, mamica, asa ceva, care dezaproba cu vehementa tatuajele, nu numai asta dar gandea si urat despre caracterul posesorilor.

 

Si atunci, un adolescent  care se loveste de astfel de mentalitati cretine, de o patalama pusa pe nedrept ii mai mai vine lui sa "be yourself"? Nu prea.

Si traieste ascunzand cele mai  bune parti ale sale. Si asta il face sa fie incordat.

Pentru ca nu are curajul de a se arata asa cum este.

 

Si ne mai miram de suicid, depresie, anxietati?

 

Eu cred ca reusita in meseria de parinte nu consta in cate facultati l-ai intretinut ci cata iubire, atentie, indrumari de ordin moral, educatie, de caat l-ai ajutat sa fie constient de sine insusi si de propriile puteri.

 

Din ce in ce mai mult ni se fura liberul arbitru. Pe zi ce trece.