Bună ziua! Am văzut ca e un subiect foarte vechi, dar am întrat în discuție sperând ca mai e cineva într-o situație similara care va răspunde. Locuiesc în Elveția, și soțul meu este german elvetian, deci prima lui limba învățată, este germana în dialect. (destul de diferita de germana clasică), dar este bilingv, vorbiind perfect și franceza, deoarece à făcut școală în franceză. (Și ca mic amănunt, de scris corect știe sa scrie doar în franceză).
Avem un baietel de 6 luni. Când suntem împreună cu el, vorbim franceza. (eu nu știu germana). Când băiețelul e doar cu mine, vorbesc cu el în română, iar când e cu socrii mei (cu care sta destul de des), ei vorbesc cu el în germana in dialect. În fiecare vară vine în vizita o lună jumate în România, unde mama mea ii vorbește în română, și uneori il alinta în maghiară
Theodora,
sa stii ca e greu si uneori frustrant, pt toti. noi am fost singuri cu ei, bunicii ii vedea cate o sapt pe an.
depinde de copil, si daca e unul care comunica el greu se inchide in el in dilemele lui de limba. si uneori iti doresti sa iti ajuti copilul, egal de limba.si sa vorbeasca, sa iti spuna ce are pe suflet.
noi suntem romani, dar copii mei vb cu tatal lor in germana si tatal le raspunde in romana. sunt in caz mai fericit, din punct de vedere al limbii in familie.
cu mine vorbesc in doar ro. egal unde suntem.
sunt mai multe etape, care le-am descoperit eu cu ei mei copii:
- pana la 5 ani ei nu inteleg cum e cu limbile. cand au mers in ro, si au auzit peste tot romaneste, amandoi m-au intrebat: cine i-a invatat romaneste pe toti.
pana la 5 ani nu au sesizat.
apoi ei vb romaneste cu adultii, dar intre copii in tara ta, vorbesc limba lor germana in cazul nostru. asa e jocul
cand au fost in ro le-a fost greu sa se joace in "romaneste"
apoi, copilul vorbeste romaneste dar problema e ca cei din ro il inteleg greu pt ca foloseste uneori expresii traduse si in ro nu prea au sens
de ex ai mei intreaba: cum iti merge? nu cum te simti sau ce faci?
si sa te incurajez toti copii care vb romaneste pe la clasa 3-5-a pocnesc de mandrie.
pana atunci nu o simt, te injura cu romana deseori.
mai ales cand apare un copil de roman in zona, schimba limba cu el, sau ii ridica directoarea si ii foloseste ca interpret.
si, ca o statistica, toti copii de romani din jurul meu, nu vorbesc romaneste in afara de minimun (da, nu , bine, fac eu)
chiar imi spunea o mamica acu niste ani, ca fetita ei vorbeste romaneste doar cu mine, pt ca setarile ei sunt formate de mic pui.
succes