62 raspunsuri la acest subiect

[michelle-usa]

Nu pot sa cred ca e real. 

[viviana]

De ce nu ar fi real?

Pentru ca iese din  zona noastra de confort? Depaseste limitele noastre si ideea unei vieti obisnuite?

 

Ireale sunt circumstantele atenuante  acordate domnului si staruinta voluntara in a-si supune copiii unor certuri familiale - care in curand vor deveni familiare.

 

Un fel de sindrom Stockholm. 

 

Copiii, indiferent cat de rau  ar fi parintele, il iubesc. Pentru ei asta e normalitatea.

 

Greu de crezut, insa, ca o mama sa se ascunda in spatele copiilor, pentru ca  nu este in stare sa ia o decizie radicala.

 

Pfui, cata detasare fata de propriul  copil! Asta o arata titlul: Copil prost educat, de parca ar fi vorba de copilul vecinului, al prietenei nu de propriul copil!

Si autoarea sa-si paraseasca sotul de dragul copiilor? 

[Andredee]

Viviana draga, titlul topicului nu arata deloc detasare fata de propriul copil; poate asa o percepi tu, iar daca ai copii si tii la ei ma gandesc ca ai simtit si tu iubirea de mama si realizezi cat e de urat sa insinueze cineva ca nu ti-ai iubi copiii. 

Va multumesc tuturor ptr raspunsurile primite, unele chiar au fost de ajutor. Aveti dreptate, nu am tupeul sa renunt la aceasta “relatie toxica”, prefer sa ma schimb si sa-l fac sa realizeze si el ca greseste.

Imi pare rau ca nu sunt adepta secolului acesta, dar punand in balanta binele si raul in urma despartirii consider ca pierderea e mult mai mare daca ne-am despartii versus daca ramanem impreuna.

Ca sa nu mai continuam discutia (eu ma retrag), as prefera cineva sa stearga topicul. 
Va multumesc!