1021 raspunsuri la acest subiect

[monicabo]

Da, tin minte, 11 martie, acusi se face anul. Cand ne-au inchis in case. Aia dpdv psihic a fost o perioada crunta, sa nu poti iesi la o plimbare si sa fie masini de politie la fiecare pas. Erau plasate strategic pe Calea Grivitei una la piciorul podului Grant, cealalta pe Grivita la intersectia cu o straduta mai mica. Noi locuim intre chestiile alea doua, deci atunci, intre cele 2 masini de politie. Eu ieseam in fiecare zi/seara in fata blocului cu declaratie, punct 5 (activitati in jurul casei). Numai ca nu era clar definit ce inseamna "jurul locuintei" - cati m imprejur: 10 m, 50 m, 100 m (de distante din astea vorbesc, nu km)... In fine, au fost oameni care au avut probleme, ca au interpretat politistii ca erau prea departe de casa, 2 alei mai incolo, nu chiar pe aleea blocului lor. Si amenzile stiti cat erau, maximul ajungea la 20.000 lei noi.... Tin minte ca a trebuit sa arunc la containere niste pet-uri, cartoane, containerele alea erau putin mai departe de casa, chiar in apropierea masinilor de politie... am pandit o zi in care sa nu fie politie pe acolo, cand aruncam eu chestiile alea in containere, pac, vine masina de politie din patrulare sau pe unde o fi fost, pe locul stiut, unde stateau de obicei... Efectiv am aruncat alea in cateva secunde si reactia mea a fost sa o rup la fuga sa ajung cat mai repede la bloc sa nu cad victima a interpretarilor lor... M-am gandit ca daca vor sa ma urmareasca, pana intorc ei masina, eu ajung la bloc, erau cam 100 m distanta... 

 

Mianna, nu purtam masti ca nu se gaseau. Nici spirt, nici nimic. Zici ca erau produse de mare lux. Si cand au aparut, au aparut cu preturi bomba, de genul o masca la 8 lei bucata, o sticla de spirt 20 de lei...

[aminna]

nu purtam masti pentru ca nu erau cerute nicaieri.

 

eu tin minte ca aveam 2 masti chirurgicale in casa, cumparate in februarie, cand am fost in deplasare la Chisinau, si nu ne lasa sa intram in spital daca n-aveam masca. cumparata, nu neaparat purtata asa ca noi le-am cumparat, am aratat celor de la paza ca le avem, tinandu-le in mana, si ne-au lasat sa intram   

Editat de aminna, 25 februarie 2021 - 17:39 .

[aminna]

despre plimbari, ca se trezise sedentara de mine ca are chef de iesit, in miezul zilei, cand era soare si frumos - imi faceam declaratie cu vreo 5 magazine din zona, asa ca circulam si intr-o parte, si in alta. uneori ieseam pentru o legatura de leustean dar cumparam si cola zero, asa ca veneam cu sarsanaua incarcata, sa fie evident ca m-am aprovizionat. la un moment dat aveam 10 sticle de 2.5 litri in casa   

 

da, am suferit ca nu era voie in parc (eu, care mergeam in parc doar cand era vreun concert organizat acolo   ); de cateva ori m-am oprit la marginea parcului, intr-un loc in care batea soarele, si am stat acolo pe bordura pret de o tigara sau doua.

 

cand s-a deschis parcul am iesit si-am stat vreo 2 ore, cu o carte la mine: prima ora m-am uitat la copii si la catei si urmatoarea ora am stat si-am citit. 

 

asta a fost una dintre chestiile care m-a surprins in pandemie - ca am chef sa fac anumite chestii doar pentru ca-s interzise   dupa acele 2 ore n-am mai iesit in parc.

[antmil]

Noi am avut noroc de caini...am plimbat cainii mai mult ca niciodata. Drept urmare s-au obraznicit si au pretentii :) :) 

 

Drept e ca noi locuim la suburbie si nu am fost chiar inchisi in case. Cei din NYC au avut mai mult de tras. 

[danielag]

Eu citeam de pe la sfârșitul lui ianuarie 2020 de epidemia din Wuhan. În martie când a fost perioada de urgență deja eram cumva în gardă cu ce va urma.

 

Nu asta a fost problematic la început, ci faptul că al meu s-a izolat la el (din motive obiective).  Am rămas doar eu cu pisica :). Mă rog, ne-am ”reunit” după ceva timp.

 

Am ieșit la magazinele din jur cu declarație, am ieșit și la plimbare în jurul blocului când am simțit nevoia. M-am suit și în mașină și m-am dus și până la al meu când nu mai reușea el să-și configureze netul la el (eu n-am fost speriată deloc de poliție, am bifat că mă duc să-mi tipăresc niște documente pentru serviciu - chestie care nu era falsă, și pe lângă asta rezolvam și cu configurarea netului).

 

Purtarea măștii mi se pare că e minimul pe care îl pot face să ajut să treacă toată situația asta și nu o găsesc deranjantă. Și cu statul în casă atâta timp iar m-am obișnuit. Singurul lucru mai greu este că nu i-am văzut pe ai mei decât în vară, când ne-am dus la ei și am stat pe terasă. De Crăciun, Anul Nou, zilele lor de naștere în schimb nu ne-am dus. Am fi stat în casă, suntem mulți și extrem de vorbăreți (deci aerosoli mulți :)))). Dar acum ei sunt vaccinați, așteptăm să ne vaccinăm și noi și putem să ne vedem :). 

 

Primele măști de pânză le-am cumpărat pe 7 aprilie. Iar un set de măști medicale de 50 de bucăți l-am luat cu aprox 150 de lei la câteva zile după :) (acum același set de măști e 30 de lei).

 

În vară după ce s-a terminat cu perioada de urgență ne-am mai văzut cu un prieten sau doi, afară la terase.

[monicabo]

Si eu tin minte la sfarsit de ianuarie-inceput de februarie, cand auzeam ce se intampla la chinezi, un virus nou de tip SARS. Dar am crezut ca il vor izola acolo, sau mai bine zis ca nu va face ravagii in  intreaga lume si ca focarul se va stinge. Cum a fost si cu primul SARS din 2003. Tin minte perfect ca aratau pe TV la stiri si ii vedeam pe toti cu masti. Dar virusul ala nu a ajuns la noi... Asa credeam ca va fi cu acum.

 

Iar pe urma, cand am stat in casa alea 2 luni de zile, eram ferm convinsa ca dupa perioada asta epidemia va fi sub control, ca grosul se va fi terminat si ca or mai aparea cazuri izolate pe care cu grija si atentie le vor izola si stinge (cum fac si acum chinezii, ca mereu le mai apar cateva cazuri/zi). Nu-mi inchipuiam nici in cele mai negre vise ca in vara vom fi tot in case cu frica de virus (ma rog, cu restrictii si masurile de preventie lae fiecaruia), ca in toamna copiii nu vor incepe scoala, ca va fi inca un an online, ca ne apuca sarbatorile de iarna tot asa, ca se face anul si suntem tot asa (ca vaccinarea inca merge lent) si probabil, ca a aparut si la mine (adica sunt convinsa) ceea ce numesc specialistii, "oboseala pandemica". Am stat destul de izolata, cu preventii peste ce scrie la lege tocmai pentru a contribui la limitarea raspandirii (sa nu dau, sa nu iau) si recunosc ca am cam obosit mental. Fetele asemenea, cu scoala online... totul monoton... Si pare totul fara de sfarsit...

Nu mai spun ca-mi sare inima si intru in panica daca mi se infunda nasul, imi curge nasul, ma doare capul, ma doare gatul. Stau cu teama sa vad ce urmeaza.... si am o stare de "frica in oase" pe care nu am mai avut-o vreodata. Am avut aceste simptome in ultimul an, nu toate o data si nu perioada lunga (cate 2-3 zile), dar da, am mai racit usor probabil in perioada asta.

[mihaela_s]

Noi purtam masca la job, numai chirurgicale, ni le da jobul. Pt ca nu putem sa păstram distanta. Nu demult, din al doilea val. Schimbam câte 3-4 măști pe zi, suntem vreo 50 in total. Le dam jos când mergem la fika și la prânz. Acolo nu avem măști dar avem voie 8 persoane intr-o sala in care înainte eram sarmalizați vreo 20 :)). 
 

 

[mihaela_s]

Noi n-am fost închiși in case dar n-am avut alte libertăți. Nu ca nu se putea, dar era recomandat sa nu. 
A trecut un an jumate de când eu nu am mai fost nicăieri de pe insula. Al meu a fost o săptămâna și a lucrat pe continent, in septembrie, când infecția era jos de tot. Am mai ieșit la câte un restaurant, mai ales in concediul de vara și când infecția a fost jos. De când a crescut iar, nu am mai fost. 
 

Eu cu alte chestii nu a trebuit sa ma obișnuiesc. Decât cu “plângerile” Silviei cu școala online. Și cu faptul ca nu m-am mai văzut cu Diana din Septembrie. 
 

Mâine seara comandam mâncare libaneză și mergem la prietena noastră. Nu ne-am văzut de la Revelion. 
 

Si am o veste buna. M-am “luptat” in mailuri cu șefa mea (era in ceva ședința online) și am reușit sa ma pun pe lista cu prioritate 2 cu cei care recoltează probe. Nu știu cum de m-au uitat sa ma pună pe lista. Eu credeam ca doar colegii de pe recoltări vor primi vaccin acuma, dar am văzut lista (Pt ca trebuie sa ne programam in așa fel încât sa fie distanta de 2-3 zile între noi, sa nu avem reacții adverse și sa stam grămada acasa) și erau alte colege care au competenta pe recoltări (exact ca mine) dar care suntem destul de rar plasate acolo. Lucram însă in ture de seara și de Weekend când se poate întâmpla sa fim chemați sa recoltam la câte un pacient pe secție sau urgenta, din deget. Asistentele medicale nu au pregătirea asta.  
I-am scris sefei ca vreau sa facă dreptate :). Și mi-a zis ca poate sa le taie și pe colegele mele :). Am zis ca Ok, nu ma afectează, e hotărârea ei. Dar pana la urma a făcut doua prioritati. Măcar așa am ajuns pe lista, dar trebuie sa aștept sa fie programate persoanele cu prioritate 1, care sunt zi de zi pe recoltări, nu lucrează altceva. 
Ovi a sunat de vreo 30 de ori și nu s-a putut programa, e ocupat mereu. Un coleg de al lui care a reușit, a sunat de 300 de ori! 
Mâine suntem amândoi liberi, are timp sa sune toată ziua...

 

Seara frumoasa! 
 

[monicabo]

Bravo Mihaela, bine ca ai reusit.

Bafta si lui Ovi, sa prinda maine repede linia libera.

[Fleurdelise]

Amintiri după un an de pandemie:

iarna 2020 a fost una urâtă, plină de episoade de viscol, polei. Joi 12 martie, seara, s-a anunțat închiderea școlilor fără să se precizeze cauza. Noi credeam că din cauza poleiului. Abia a doua zi am aflat și de ce.

În acea a doua zi toată lumea s-a repezit în magazine să cumpere făină, drojdie, hârtie igienică...

Oricum amenințarea plutea în aer.

De ziua mea ieșisem cu prietenii la un restaurant extrem de aglomerat. Știu că am ezitat înainte, dar ne-am zis că va fi probabil ultima ieșire pentru mult timp. Și așa a fost, am mai fost la restaurant în iulie, când au fost redeschise pentru ceva timp, și gata de atunci.

 

A fost un an lung, foarte lung.

 

Masca a fost răul cel mai mic. La început era criză totală de măști, primele le am făcut dintr-o bandana tăiată în două. Când am găsit de cumpărat în farmacii zici că am câștigat la loto.