3621 raspunsuri la acest subiect

[mihaela_s]

Testările au scăzut cu ceva, dar se mențin la 140-150 de mii pe săptămâna. In perioadele când erau mai mulți infectați, se testau 190-200 de mii. Dar incidența era de 10 ori mai mare. Raportul ultimei săptămâni: https://www.folkhals...ka-41-final.pdf Pe pag 6 e un grafic cu incidența la copii, pe categorii de vârsta.

 

edit. Pe pag 9 se vede testarea pe 100000 de locuitori. Categoria de vârsta cea mai testata e 10-19 ani, pana acum 2 luni. Brusc, a scăzut. Posibil și datorită vaccinarii celor 16-19 ani care s-au vaccinat masiv din ce am citit. 

Editat de mihaela_s, 25 octombrie 2021 - 09:17 .

[Judoka02]

Politica tot curva e sau cum pupa si arafat poala popiillor.

 

https://www.hotnews....uate-calcul.htm

[ioana]

Un articol care mi-a adus lacrimi in ochi. Pentru cei care isi doresc inchiderea scolilor, cei care nu inteleg ce atata nemultumire pentru o vacanta de 2 saptamani - ca parinte, recunosc, am obosit. Pentru cei care nu au copii sau au copii mari, dincolo de varsta scolii. 

 

Bezna. Bezna copiilor noştri. Sunt pregătit, ca medic, să înţeleg decizia de-a ţine copiii acasă pentru următoarele săptămâni. Ca părinte, recunosc, am obosit. Ai mei sunt de vârstă şcolară şi preşcolară. Ultimii doi ani au însemnat, cel puţin pentru cei mici, intrat şi ieşit la întâmplare din comunitate.  Acest du-te vino, în vremea când, în cele din urmă, au putut merge mai mult la grădiniţă,  a însemnat ”recuperarea” tuturor virozelor ne-făcute între timp. Fără antrenament imun răspândit pe un an calendaristic, au făcut ”schimb de timbre”, ecologic, în ferestrele condensate de coabitare. Mă bântuie o imagine de anul trecut. Eram la parc cu ei, şi fi-miu - la o vârstă la care de obicei copiii se agregă mai puţin în jocuri sociale - brusc a început să alerge după alţi copii. Un hău mi s-a căscat, în mine. Viaţa asta fragedă, la început de drum, e în căutare de companie. Ce-am ajuns să le facem copiilor noştri - m-am întrebat. Dar sarabanda durerii a continuat. Continuă. 
 

La începutul anului şcolar cel mare mi-a mărturisit că nu mai suportă să facă şcoală în regim ”online”. Din asta a început şi el să se agite, i-au dat lacrimile, a început să ţipe la mine că el înţelege de la noi că facem ce facem ca să nu mai moară oameni, dar şi lui i-a fost greu.  Copiii mei au trecut prin durere. Prin pierdere. Ca şi noi. Ne-am resemnat realităţii ăsteia besmetice pentru o perioadă ne-determinată de timp.  Fix când începea „noul val” de infectări, din senin, fi-mea cea mică (3 ani, da?) a început să ceară, insistent, să-i adaptăm măscuţele de copii să şi le pună, prin casă. Defila uitându-se în oglindă. Furie. Am simţit furie în mine. Ca om aş fi ieşit cu parul şi-aş fi lovit în primul în care apucam, prins nărod la colţ de stradă, care încă n-a înţeles ce ne face idioţenia lui. Există oameni pe lumea asta care nu se gândesc la nimeni şi la nimic. Există, ştiu asta, oameni cărora nu le pasă de părinţi. Există, mai mult, oameni care n-au, sau nu le pasă, de copii. Suferă pământul tot felul de specii, deci îi suferă şi pe nemernici.

Dar, uite,  Amândoi lucrăm. Noi încă avem câteva opţiuni, niciuna confortabilă, niciuna perfectă, prin care ne putem ”ţine” copiii acasă încât să-i ştim în siguranţă în timp ce suntem la serviciu. Nu, nu mai e de mult o variantă sănătoasă. Au ţesut cărări prin parchet, pentru că nu e sănătos să pui prunci în condiţii de semi-detenţie. 

Nu e sănătos să-i tot smuceşti din echilibrul lor social, să-i transformi în ”stăpâni ai muştelor” într-o perioadă formativă a vieţii lor.

Nu e normal să iei decizii cu asemenea ramificaţii, urmări, fie şi motivat de cifrele dezastrului sanitar de afară.

Aseară, după maratonul de vaccinare, fix când ieşeam spre parcare mă acostează un cetăţean care filma/ într-un live oarecare pe nusce reţea/ să mă întrebe de diverse. La care i-am răspuns (sper) politicos. Dar tot insista pe un termen pe care, obosit cum eram, totuşi l-am recunoscut din propaganda anti-vaccinală: ”obligativitate indirectă”. Omul spunea, domnule doctor nu vi se pare că treaba asta cu certificatul verde e un fel de ”obligativitate indirectă”, adică un fel de-a constrânge oamenii să se vaccineze?  Dar, mă gândesc în dimineaţa asta în timp ce copiii încă-mi dorm, şi nu ştiu dincolo de astăzi dacă voi avea grădiniţă la care să-i duc, propaganda anti-vaccinală nu e tot un fel de obligativitate indirectă?  Nu mă obligă pe mine, pe voi, să ne fracturăm vieţile, să ne sacrificăm sănătatea mintală a noastră şi a copiilor, să suferim suplimentar şi ne-necesar doar pentru că o mână de demenţi hrănesc focul conspiraţiei vaccinului?  Mă gândesc la sutele de copii internaţi în spital cu COVID. Inclusiv la cei câteva zeci în terapie intensivă. Lor, lor ce le-aţi făcut?  Discutând ieri cu colegii mei pe tema opţiunii de-a vaccina obligatoriu anti-COVID, sau nu, mi-am exprimat clar opinia: e timpul să o facem.

Dacă România ar fi un pacient psihiatric, România îndeplineşte criteriile legii de-a-şi pune viaţa ei, şi a altora, în pericol. De principiu, prin lege, în astfel de situaţii medicii instituie tratament pentru păstrarea vieţii, dar şi a sănătăţii mintale, a persoanei.

Voi nu înţelegeţi rana pe care-o croiţi cu sapa în mintea copiilor noştri. Alienare socială. Izolare de prieteni. De-şcolarizare. Boală, pestilenţă. Moartea prematură a bunicilor.  Am două motive pentru care perseverez. Unul e tată-meu din mormânt. Celălalt e că am trei copii acasă. Suferinţa lui e la final. Dar suferinţa lor e la început.  Vom îndura. Dar nu oricum. Şi nu la îndemâna conspiraţiei nevrednicilor. Sunt medic. Iar vorba mea, a noastră, va trebui să conteze până la final.

Citeste mai mult: /adevarul.ro/news/societate/psihiatru-despre-vacanta-fortata-elevilor-medic-inteleg-parinte-recunosc-obosit-1_617652865163ec4271c76902/index.html

[dana vio]

Politica tot curva e sau cum pupa si arafat poala popiillor.

 

https://www.hotnews....uate-calcul.htm

 

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2020 privind managementul situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile, prim-ministrul urmând să fie preşedintele Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, iar vicepreşedinţi – ministrul de interne, ministrul administraţiei publice şi şeful DSU.

 

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2014, în sensul stabilirii atribuţiilor Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, care coordonează integrat şi permanent, la nivel naţional, activităţile de protecţie de civilă, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, de asigurare şi coordonare a fluxurilor umane, materiale, financiare şi de altă natură, necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, precum şi în cadrul structurilor SMURD şi serviciilor publice de ambulanţă, până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU.

 

Textul elimină coordonarea duală a Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne şi introduce norme referitoare la atribuţiile generale ale structurilor funcţionale şi organizaţionale din compunerea DSU. Acest Departament coordonează operaţional activitatea de salvare în mediul speleal (peşteri) şi activităţile de căutare-salvare canină în domeniul situaţiilor de urgenţă, mai prevede textul adoptat, scrie Agerpres.

 

Textul mai reglementează coordonarea metodologică şi evaluarea activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Sănătăţii şi a celorlalte instituţii sau structuri cu atribuţii în domeniu.

 

De asemenea, proiectul vizează modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004, în sensul modificării titulaturii Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, al stabilirii calităţii de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a prim-ministrului, precum şi al stabilirii calităţii de vicepreşedinţi ai Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pentru ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne, pentru ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice şi pentru secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

 

„În vederea realizării atribuţiilor specifice, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă are în componenţă structuri funcţionale, care includ fără a se limita Direcţia Generală Urgenţe Medicale, Direcţia Generală pentru Protecţie Civilă şi Direcţia Suport Decizional. Personalul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă are dreptul la uniformă, care se acordă gratuit”, prevede textul adoptat. Modelul uniformei se stabileşte în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

 

Organizarea şi funcţionarea structurilor Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă se stabilesc în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

 

Camera Deputaţilor este for decizional.

 

 

Vezi ca ai mai uitat cativa. 

[dana vio]

Un articol care mi-a adus lacrimi in ochi. Pentru cei care isi doresc inchiderea scolilor, cei care nu inteleg ce atata nemultumire pentru o vacanta de 2 saptamani - ca parinte, recunosc, am obosit. Pentru cei care nu au copii sau au copii mari, dincolo de varsta scolii. 

 

Bezna. Bezna copiilor noştri. Sunt pregătit, ca medic, să înţeleg decizia de-a ţine copiii acasă pentru următoarele săptămâni. Ca părinte, recunosc, am obosit. Ai mei sunt de vârstă şcolară şi preşcolară. Ultimii doi ani au însemnat, cel puţin pentru cei mici, intrat şi ieşit la întâmplare din comunitate.  Acest du-te vino, în vremea când, în cele din urmă, au putut merge mai mult la grădiniţă,  a însemnat ”recuperarea” tuturor virozelor ne-făcute între timp. Fără antrenament imun răspândit pe un an calendaristic, au făcut ”schimb de timbre”, ecologic, în ferestrele condensate de coabitare. Mă bântuie o imagine de anul trecut. Eram la parc cu ei, şi fi-miu - la o vârstă la care de obicei copiii se agregă mai puţin în jocuri sociale - brusc a început să alerge după alţi copii. Un hău mi s-a căscat, în mine. Viaţa asta fragedă, la început de drum, e în căutare de companie. Ce-am ajuns să le facem copiilor noştri - m-am întrebat. Dar sarabanda durerii a continuat. Continuă. 
 

La începutul anului şcolar cel mare mi-a mărturisit că nu mai suportă să facă şcoală în regim ”online”. Din asta a început şi el să se agite, i-au dat lacrimile, a început să ţipe la mine că el înţelege de la noi că facem ce facem ca să nu mai moară oameni, dar şi lui i-a fost greu.  Copiii mei au trecut prin durere. Prin pierdere. Ca şi noi. Ne-am resemnat realităţii ăsteia besmetice pentru o perioadă ne-determinată de timp.  Fix când începea „noul val” de infectări, din senin, fi-mea cea mică (3 ani, da?) a început să ceară, insistent, să-i adaptăm măscuţele de copii să şi le pună, prin casă. Defila uitându-se în oglindă. Furie. Am simţit furie în mine. Ca om aş fi ieşit cu parul şi-aş fi lovit în primul în care apucam, prins nărod la colţ de stradă, care încă n-a înţeles ce ne face idioţenia lui. Există oameni pe lumea asta care nu se gândesc la nimeni şi la nimic. Există, ştiu asta, oameni cărora nu le pasă de părinţi. Există, mai mult, oameni care n-au, sau nu le pasă, de copii. Suferă pământul tot felul de specii, deci îi suferă şi pe nemernici.

Dar, uite,  Amândoi lucrăm. Noi încă avem câteva opţiuni, niciuna confortabilă, niciuna perfectă, prin care ne putem ”ţine” copiii acasă încât să-i ştim în siguranţă în timp ce suntem la serviciu. Nu, nu mai e de mult o variantă sănătoasă. Au ţesut cărări prin parchet, pentru că nu e sănătos să pui prunci în condiţii de semi-detenţie. 

Nu e sănătos să-i tot smuceşti din echilibrul lor social, să-i transformi în ”stăpâni ai muştelor” într-o perioadă formativă a vieţii lor.

Nu e normal să iei decizii cu asemenea ramificaţii, urmări, fie şi motivat de cifrele dezastrului sanitar de afară.

Aseară, după maratonul de vaccinare, fix când ieşeam spre parcare mă acostează un cetăţean care filma/ într-un live oarecare pe nusce reţea/ să mă întrebe de diverse. La care i-am răspuns (sper) politicos. Dar tot insista pe un termen pe care, obosit cum eram, totuşi l-am recunoscut din propaganda anti-vaccinală: ”obligativitate indirectă”. Omul spunea, domnule doctor nu vi se pare că treaba asta cu certificatul verde e un fel de ”obligativitate indirectă”, adică un fel de-a constrânge oamenii să se vaccineze?  Dar, mă gândesc în dimineaţa asta în timp ce copiii încă-mi dorm, şi nu ştiu dincolo de astăzi dacă voi avea grădiniţă la care să-i duc, propaganda anti-vaccinală nu e tot un fel de obligativitate indirectă?  Nu mă obligă pe mine, pe voi, să ne fracturăm vieţile, să ne sacrificăm sănătatea mintală a noastră şi a copiilor, să suferim suplimentar şi ne-necesar doar pentru că o mână de demenţi hrănesc focul conspiraţiei vaccinului?  Mă gândesc la sutele de copii internaţi în spital cu COVID. Inclusiv la cei câteva zeci în terapie intensivă. Lor, lor ce le-aţi făcut?  Discutând ieri cu colegii mei pe tema opţiunii de-a vaccina obligatoriu anti-COVID, sau nu, mi-am exprimat clar opinia: e timpul să o facem.

Dacă România ar fi un pacient psihiatric, România îndeplineşte criteriile legii de-a-şi pune viaţa ei, şi a altora, în pericol. De principiu, prin lege, în astfel de situaţii medicii instituie tratament pentru păstrarea vieţii, dar şi a sănătăţii mintale, a persoanei.

Voi nu înţelegeţi rana pe care-o croiţi cu sapa în mintea copiilor noştri. Alienare socială. Izolare de prieteni. De-şcolarizare. Boală, pestilenţă. Moartea prematură a bunicilor.  Am două motive pentru care perseverez. Unul e tată-meu din mormânt. Celălalt e că am trei copii acasă. Suferinţa lui e la final. Dar suferinţa lor e la început.  Vom îndura. Dar nu oricum. Şi nu la îndemâna conspiraţiei nevrednicilor. Sunt medic. Iar vorba mea, a noastră, va trebui să conteze până la final.

Citeste mai mult: /adevarul.ro/news/societate/psihiatru-despre-vacanta-fortata-elevilor-medic-inteleg-parinte-recunosc-obosit-1_617652865163ec4271c76902/index.html

 

Si ce i-a raspuns omului ? Politicos trebuia sa-i spuna atunci pe loc cum vede el, ca medic, vaccinarea,

Nu pe net, fata in fata.

Asa pe net, este doar un articol prin care sa dea el bine, sa se vada ce afectat este. De parca ar fi singurul in situatia asta. 

[Judoka02]

Dana vio, n am inteles postul tau,
ce legauta or avea citatele in care se vorbeste despre uniforma si interventia in pesteri cu faptul ca arafat pune pe acelasi plan magazinele esentiale si mersul la biserica  ? 

[viviana]

Politica tot curva e sau cum pupa si arafat poala popiillor.

 

https://www.hotnews....uate-calcul.htm

Este foarte simplu raspunsul. O mana spala pe alta. 

Cele mai mari curente antivacciniste sunt in biserici, extrem de multi preoti vorbesc impotriva vaccinului, avem deja episcopi membri in sinodul bisericii, arhiepiscopi care au vorbit aiureli (ambrozie, Teodosie etc).

 

In spate e un pact, dar nu oricine il vede. Eu iti  las oamenii in biserici tu ai grija sa se respecte masurile si pune calus in gura preotilor antivaccinisti. Biserica nu a mai fost la un nivel atat de scazut de incredere niciodata.

 

Deja patriarhul a trimis scrisori celor din sinod

 

https://media.stirip...65006405500.pdf

 

Mai mult de atat, bisricile au inceput sa cheme cate un medic sa le vorbeasca oamenilor de vaccin.

 

So, masura e foarte buna. 

[andacos]

Nu știu cum sa ma exprim ca sa nu ma înțelegeți greșit. Se testează, dar nu masiv, nu in scoli. Se testează cei cu simptom și ca sa urmărească apoi contactii.
Așa s-a testat mereu. Și când erau 10000 de cazuri pe zi și acum când sunt 1000. Suna mai logic? 

mihaela. am inteles, insa una e sa testezi de trei ori pe saptamina obligatoriu, cum e in Uk (si asa am citit ca vor sa faca si in Germania) si una e sa testezi asa , doar cind sunt simptome.

 

Cei asiptomatici transmit fara nicio problema, deci virusul circula la liber.

[andacos]

Nu știu cum sa ma exprim ca sa nu ma înțelegeți greșit. Se testează, dar nu masiv, nu in scoli. Se testează cei cu simptom și ca sa urmărească apoi contactii.
Așa s-a testat mereu. Și când erau 10000 de cazuri pe zi și acum când sunt 1000. Suna mai logic? 

mihaela. am inteles, insa una e sa testezi de trei ori pe saptamina obligatoriu, cum e in Uk (si asa am citit ca vor sa faca si in Germania) si una e sa testezi asa , doar cind sunt simptome.

 

Cei asiptomatici transmit fara nicio problema, deci virusul circula la liber.

[Judoka02]

 

So, masura e foarte buna. 

Din unghiul asta de vedere, da, ai dreptate. Incredibil cata influenta au preotii, pacat ca e negativa. 
Si pe aici erau dezbateri interminabile cu criza sanitara, vaccinarea. Apareau doctori, politicieni, ministrii,profesori, nu cred ca am vazut vreodata un preot.