Si din programul Bitte lächeln!
Luni vorbesc la serviciu la cabinetul medical, daca nu pot sa-mi ia ei sange pentru analize ca sa nu mai pierd timp cine stie pe unde. Primesc programare miercuri dimineata, toata lumea draguta, amabila, zambitoare, extrem de curat si organizat. Asistenta avea toate actele pregatite pentru mine, apare si doctorita, o frumusete de femeie cu niste gene lungi superbe. Si incepe show-ul. Daca eu sunt eu... pai nu mai era nimeni, acolo, legitimatia imi atarna de gat, e-card-ul in original pe masa ei... eu sunt eu. De ce vreau analizele care le vreau? Pai eu nu le vreau, doctorul meu le vrea si este extrem de insistent, caci am mai incercat odata sa-l fentez si sa nu le fac si nu a mers. Aha! Dar de ce le vrea? Pai eu de unde sa stiu si nu am nici o curiozitate, mai ales ca par de rutina si pana ceva nu iese prost, nu-mi consum bruma de neuroni care mi-a mai ramas! Si zambesc adanc sub masca mea FFP2 ca sa mi se micsoreze ochii sa inteleaga frumoasa doctorita ca glumesc. Si incepe sa compare trimiterea mea cu foaia asistentei. Si dintr-o data o striga ascutit pe Julieta-asistenta, de era sa pic din picioare. (Inca stau prost cu nervii si nu suport cand cineva ridica tonul.) Julietta, ce inseamna, meine Liebe, P din foaia de analize? Nu am stiut ce sa fac, sa ma intorc pe calcaie si sa plec sau sa ma buseasca rasul. Noroc cu masca ca mi-a ascuns rasul. Si ii zic candid... nu stiu ce inseamna pe foaia dv. dar in chimie inseamna fosfor. A, jajajaja, genau! M-am uitat de jur imprejur sa vad daca nu fac colegii misto de mine, dar eram doar noi. Noroc ca a avut mana usoara.