12 raspunsuri la acest subiect

[Anais_US]

buna mamici

nu am stiut cum sa formulez un titlu cat mai clar, dar va cer ajutor in urmatoarea situatie. De curad ne-am mutat din US intr-o tara europeana. Copilul nostru este nascut in US, are si cetatenia romana de mic, iar noi am dobandit-o pe cea americana cu multi ani in urma. Pentru a ne fi mai usoara mutarea, am ales sa ne mutam aici ca cetateni romani, procesul de emigrare e mai anevoios pentru cetatenii non-UE. Intrebarea mea e cum sa le explic celor care ii spun copilului ca e roman ca el este american, fara sa ii jignesc sau sa par in vreun fel pedanta? Copilul este si roman, nu negam asta,  pentru ca a obtinut si cetatenia romana, dar el in USA s-a nascut, acolo isi are si isi stie originile, acolo considera ca e casa lui. Problema principala vine de la faptul ca unde locuim acum avem o prietena genul "society hostess" dintr-un grup mai mare de prieteni de mai multe nationalitati care il numeste peste tot si cu orice ocazie român. In grup sunt si americani, iar copilul meu e confuzat, el spune una si aceasta persoana il contrazice constant. Cum sa ii explic ca pentru el este derutant si ca il intristeaza? As vrea sa inteleg de ce face asta. In multe situatii am impresia ca o face intentionat, desi si ea face parte dintr-o familie foarte internationala, cu parinti de nationalitati diferite si cu un sot de o a treia nationalitate (ca fapt divers, ea se considera de nationalitatea sotului). As vrea sa ii explic cat tine copilul la originile lui si cat de tare il supara cand nu i le respecta. Nu as vrea sa ma inteleaga gresit si sa imi poarte apoi pica. Eu consider ca am o cerinta foarte simpla si normala. Noi, parintii, ne-am nascut in Romania, dar avem si cetatenia americana, ne consideram romani. Copilul insa, pana sa fi intalnit acest grup, nu a fost niciodata considerat altceva decat american (cu parinti de origine romana, in cazul in care asta interesa pe cineva). Apelez la mamicile sfatoase: cum sa o abordez si sa ii explic? 

Editat de Anais_US, 03 aprilie 2020 - 15:19 .

[mcoca]

Deci, ati "intrat in Europa" ca romani, dar nu vreti sa vi se spuna romani :). E un pic tricky.

Copilul se condidera  american, acum i se spune ca e roman, il cred derutat.

Voi trebuie sa ii explicati ca e deopotriva american si roman si gata.

[Judoka02]

Vorbești simplu cu persoana respectiva și o rogi sa termine cu insistentele . Dacă nu o eviti. 

Ce vârsta are copilul ? Cât înțelege din povestea asta ? 

Cu timpul originea asta își mai pierde din importanta și o sa devină : francez/ neamt, nu știu , unde v ați mutat voi. 

[BlackCat4evR]

Stii? Eu as povesti cu copilul. Ceva de genul:

 

Etichetele sunt rele. A spune despre o persoana ca este "cumva" nu este ok. Oamenii sunt mult mai mult decat o nationalitate, un gender, o culoare, etc... Iar faptul ca el este SI roman nu poate fi negat. In acelasi timp, nimeni si nimic nu-l poate face pe el sa nu se mai simta american. As lucra mai mult la el, sa nu se mai simta afectat. Pentru ca natarai vor fi mereu, gata sa-l eticheteze intr-un fel sau altul. Dar cine este el cu adevarat si felul in care se simte nu trebuie sa fie influentat de asta.

 

Cred ca asa o discutie ar fi mai fructuoasa si mai benefica pe termen lung.

 

Cu persoana respectiva poti incerca sa comunici, dar despre sansele de succes... raman rezervata.

Editat de BlackCat4evR, 03 aprilie 2020 - 16:09 .

[Danalyj]

Buna Anais

 

ce situatie dificila! As fi vrut sa stiu mai multe detalii, ca sa pot da un sfat mai buna, dar o sa incerc sa acopar mai multe posibilitati. 
o posibilitate ar fi ca persoana de care vorbesti sa nu fi realizat ce importanta are acest detaliu pentru copil, si sa il prezinte drept roman cu cele mai bune intentii. Poate ca nu isi imagineaza ca un copil nascut din parinti romani poate fi altceva decat roman. Poate ca o face pentru a va prezenta mai exotici, daca in grup nu sunt romani (asta mi s-a intamplat). Dau poate ca nu o intereseaza cum va face sa va simtiti. In acest ultim caz nu am nici o solutie, asa ca o sa ma concentrez pe primele posibilitati.

 

daca e o persoana decenta, vei putea vorbi cu ea, intr-un moment in care sunteti doar voi, sa ii explici pe indelete cum se simte copilul tau si sa ii ceri sa il prezinte drept american. Poate ca nici nu si-a imaginat ca asta ar fi o problema.

 

o sa iti dau un exemplu pe care l-am trait: eu mi-am prezentat mereu copiii ca fiind jumatate romani, jumatate germani (nationalitatea sotului). Mare mi-a fost surpriza cand, pe la 6 ani, baiatul cel mare ne-a zis ca el este spaniol. Si casa lui este Madrid. Nu l-am contrazis. Eu cred ca fiecare e liber sa isi aleaga identitatea. El stie care ii sunt originile, dar ii e foarte clar ca el e spaniol (nici macar nu are nationalitatea spaniola). 
 

poate vorbind cu prietena ta se lamiresc lucrurile. In tot cazul, ce as face in plus, ar fi sa corbesc cu copilul. Nu spui cati ani are si de asta depinde profunzimea discutiei. Dar l-as face constient ca exista oameni pe care nu ii intereseaza cei din jur, mai mult decat pentru scopurile lor, sau au prejudicii, sau sunt rautaciosi. Si ca e important ce crede si simte el insusi.

 

va fi bine. Atata vreme cat copilul va stie de partea lui, va fi bine.

 

mult succes!

[Anais_US]

Buna Anais

 

ce situatie dificila! As fi vrut sa stiu mai multe detalii, ca sa pot da un sfat mai buna, dar o sa incerc sa acopar mai multe posibilitati. 
o posibilitate ar fi ca persoana de care vorbesti sa nu fi realizat ce importanta are acest detaliu pentru copil, si sa il prezinte drept roman cu cele mai bune intentii. Poate ca nu isi imagineaza ca un copil nascut din parinti romani poate fi altceva decat roman. Poate ca o face pentru a va prezenta mai exotici, daca in grup nu sunt romani (asta mi s-a intamplat). Dau poate ca nu o intereseaza cum va face sa va simtiti. In acest ultim caz nu am nici o solutie, asa ca o sa ma concentrez pe primele posibilitati.

 

daca e o persoana decenta, vei putea vorbi cu ea, intr-un moment in care sunteti doar voi, sa ii explici pe indelete cum se simte copilul tau si sa ii ceri sa il prezinte drept american. Poate ca nici nu si-a imaginat ca asta ar fi o problema.

 

o sa iti dau un exemplu pe care l-am trait: eu mi-am prezentat mereu copiii ca fiind jumatate romani, jumatate germani (nationalitatea sotului). Mare mi-a fost surpriza cand, pe la 6 ani, baiatul cel mare ne-a zis ca el este spaniol. Si casa lui este Madrid. Nu l-am contrazis. Eu cred ca fiecare e liber sa isi aleaga identitatea. El stie care ii sunt originile, dar ii e foarte clar ca el e spaniol (nici macar nu are nationalitatea spaniola). 
 

poate vorbind cu prietena ta se lamiresc lucrurile. In tot cazul, ce as face in plus, ar fi sa corbesc cu copilul. Nu spui cati ani are si de asta depinde profunzimea discutiei. Dar l-as face constient ca exista oameni pe care nu ii intereseaza cei din jur, mai mult decat pentru scopurile lor, sau au prejudicii, sau sunt rautaciosi. Si ca e important ce crede si simte el insusi.

 

va fi bine. Atata vreme cat copilul va stie de partea lui, va fi bine.

 

mult succes!

 

Danalyj, multumesc mult pentru raspuns. Copilul are 13 ani jumatate, intelege ca un adult. Vorbim cu el si cred ca e un copil foarte cosmopolit si informat si istet, dar nu vrem nici sa insistam prea mult pe aceasta discutie, copilul a fost foarte afectat de mutarea pe alt continent, in alta tara si nu ne-am gandit vreodata s fie un motiv de discutii nationalitatea lui. Pentru noi totul a fost clar pana ne-am mutat in Europa si desi poate parea un subiect frivol, pentru noi a devenit o problema.

Am profitat de o discutie pe un grup comun si i-am strecurat prietenei rugamintea de a tine cont de tara pe care o considera copilul patria lui. Stii ce mi-a zis? Ca i s-a parut exotic sa il prezinte ca fiind din Romania. Nu m-as fi gandit la asta niciodata. Dar faptul ca si tu ai mentionat asta ma face sa sper ca a fost sincera. 

Nu e curios ca al tau copilas se considera spaniol, mai ales daca e micut. Nu as fi facut atata tapaj pe tema asta nici eu daca al meu copil nu ar tine asa de mult la originile lui. 

[Anais_US]

Deci, ati "intrat in Europa" ca romani, dar nu vreti sa vi se spuna romani :). E un pic tricky.

Copilul se condidera  american, acum i se spune ca e roman, il cred derutat.

Voi trebuie sa ii explicati ca e deopotriva american si roman si gata.

 Despre copil e vorba, nu despre noi, parintii. 

[Otiliav]

Copii au ideile și preferințele lor. 

Noi locuim în Norvegia dar fata mea cea mare se consideră româncă. Deși a locuit aici aproape toată viața ei.

Dar dacă ar lua cetățenia ar fi considerată cetățean norvegian de origine română. 

 

Originea ar fi română. 

Pe același principiu așa ar fi considerat și copilul tău. Unde e greșeala?

Cetățenia e un aspect. Originea, etnicitatea reflectă din ce țară te tragi. 

[anja]

Cinstit, nu prea inteleg problema...

Cum zice si Otilia una e cetatenia si una e originea. Copilul tau e cetatean american de origine romana., si la 13 ani cred ca suficient de mare sa inteleaga asta. Numai daca voua va este rusine cu originea romanam si asta e altceva....

Copiii mei sunt cetateni suedezi, nascuti in Danemarca si de origine romana, and "who cares", Pot fi cine vor ei....

[DidiAlex]

Copil meu de 15 ani e cetățean german și spune ca e roman . și 13 ani nu e deloc mic. nu văd nici o problema.
E problema voastră , as zice.

in cazuri de genu asta, nu e nimic de vorbit cu persoana x, pt ca gura lumii nu se Închide niciodată 

 

acu, tu cum te consideri ? 
 

eu nu am nici o treaba sa vorbesc cu copilul românește și sa zic ca sunt românca . 
Copii, idem . 

Editat de DidiAlex, 06 aprilie 2020 - 10:43 .