Regret doar ca am avut acel gând sa renunț la ființa mica și nevinovata care se cuibarise în interiorul meu și care venise, când îmi doream, cu toate ca circumstanțele se schimbase drastic.
Îmi amintesc cum eram nerăbdătoare și nu înțelegeam de ce nu începe să-mi crească burtica de gravida (eu fiind slaba și înaltă când am rămas gravida, pana după 4 luni nu se vazuse nimic). Cu toate ca pe la 3 luni și ceva am simțit acel fluturaș gadilandu'ma cu atâta drag. Un sentiment de nedescris!
