32 raspunsuri la acest subiect

[Olly05]

Salutare mămici ,incep prin a spune că nu-mi doresc să treacă prin ce trec eu nimeni,dar îmi doresc să aflu povești asemănătoare cu a mea pt a putea înțelege mai bine situația în care mă aflu .. însărcinată fără nici o problemă în sarcină ,am mers pt un control de rutină in luna a 8-a ,acolo doamna obstetrician (să-i de-a D-zeu sănătate) alarmată de faptul că nu prea mai aveam lichid iar bătăile bebelusei erau cam neregulate și energice,dar ținând cont de asta mi-a zis să merg acasă ..buuun ,trebuia să revin la spital să mă internez abia pe joi,vineri ,totul se intampla într-o luni după amiază,am insistat la Dr . să mă internez a doua zi ,o acceptat într-un final ..am mers acasă deci să-mi fac bagajul pt maternitate,noaptea am facut-o albă,m-am temut groaznic pt bb. A doua zi , marți am ajuns in spital unde m-au conectat la un aparat de măsurat bătăile inimii în burtică ,și de acolo .. doctorița mea era curcubeu la față ,și-a dat seama ce mult o greșit ..am fost operată atunci de urgență,copilul era în bradicardie,au scos-o ,nu respira însă avea puls , așa au ajuns să o resusciteze timp de 18 minute ..i-au curățat plămânii care erau înfundați cu meconiu (din cauza bradicardiei, mușchii s-au relaxat și BB a făcut prima treabă mare in uter ,in felul acesta a și tras din el în plămâni ) ok ..scor abgar 1 ,apoi la interval de 5 minute 3 apoi din nou la 5 minute 5 ,a fost stabilizată , intubată și trimisă cu elicopterul la București ,Filantropia ..acum ..in prezent fetița are 9 luni dar .. mănâncă greu ,nu in sensul că nu poate înghiți ci doar pt că nu vrea (se enervează groaznic) și mereu ii pică greu la stomacel, așa o fost de când am adus-o acasă de la maternitate,am sperat să se schimbe ceva ..dar nu ..ok,cu mâncatul e foarte greu ,cu statul în fundulet la fel ,nu stă decât dacă o țin și atunci forțat,la fel se enervează groaznic dacă o pun între perne sau pe scăunelul ei de pluș,capul îl ține dar nu prea mult și nu zilnic ,trebuie tot timpul să îl contrez altfel îl ține pe spate,la fel cu somnul e foarte greu ..doarme rar și are un somn foarte agitat și sensibil , când nu doarme e foarte nervoasă ..incep să disper ..sincer simt că am luptat lunile astea degeaba ..? dacă aș putea vorbi despre asta cu alte mămici care trec sau au trecut prin asta,poate reușesc să mă mai liniștesc puțin,nu știu cum să mai fac să fie bine,am uitat să spun ..pe pat nu stă stă deloc, dacă o pun se îndoaie și cumva ajunge cu capul aproape de fund .. așa că o țin în brațe,non-stop,de când se trezește până adoarme,la fel când o schimb de scutec,de hăinuțe,abia dacă reușesc ,se enervează și i se întărește tot corpusorul,cred că am prins experiență și într-un minut e ștearsă, dată cu ulei și îmbrăcată .In rest nu știu ce să mai zic ,e foarte greu să-ți vezi copilul in felul acesta că se chinuie când știi că ai avut o sarcină perfectă,e greu să o vezi mereu supărată și atâtea luni in care nu i-ai văzut zâmbetul copilului tău ..iar doctorița nici nu întreabă de fetiță ,nici nu o văzut-o vreodată,n-are nici o remușcare,nimic ..voi cum treceți prin asta?ce vă ajută să mergeți mai departe?

[Pepco]

Olly, nu de dr. care a asistat la nastere ai nevoie acum, si nici de neonatolog. posibil sa fi fost culpa medicala, sa nu ai asteptari sa recunoasca cineva ceva, desi ai dreptul sa fii furioasa si sa vrei sa raspunda cineva pt. tot.

 

ai nevoie de o internare intr-un spital de Neurologie, unde fetita sa fie investigata interdisciplinar, adica purtata pe la toate sectiile din spitalul acela - neurologie, psihiatrie, oftalmologie si ce mai au ei acolo. in mod normal, fetita ar fi trebuit sa fie deja in evidenta unui astfel de spital/medic neurolog pediatru. ar fi trebuit sa aveti deja, pe langa indemnizatia de maternitate, dosar pentru incadrare ca si copil cu dizabilitati, iar tu, ajutor de insotitor.

 

da, cunosc mame in situatia ta, le-am vazut in spital si cu copii mai mici, si mai mari decat fetita ta, NU E DE STAT SI DE ASTEPTAT! ai un drum lung in fata, drumul recuperarii.

 

nu stiu unde locuiesti, daca Bucurestiul este aproape, am recomandari unde sa mergi.

 

"i se intareste tot corpusorul" = spasme musculare pe care nu le poate controla. are nevoie de kinetoterapie si de altele.

Editat de Pepco, 09 decembrie 2019 - 09:12 .

[moon16]

Salutare mămici ,incep prin a spune că nu-mi doresc să treacă prin ce trec eu nimeni,dar îmi doresc să aflu povești asemănătoare cu a mea pt a putea înțelege mai bine situația în care mă aflu .. însărcinată fără nici o problemă în sarcină ,am mers pt un control de rutină in luna a 8-a ,acolo doamna obstetrician (să-i de-a D-zeu sănătate) alarmată de faptul că nu prea mai aveam lichid iar bătăile bebelusei erau cam neregulate și energice,dar ținând cont de asta mi-a zis să merg acasă ..buuun ,trebuia să revin la spital să mă internez abia pe joi,vineri ,totul se intampla într-o luni după amiază,am insistat la Dr . să mă internez a doua zi ,o acceptat într-un final ..am mers acasă deci să-mi fac bagajul pt maternitate,noaptea am facut-o albă,m-am temut groaznic pt bb. A doua zi , marți am ajuns in spital unde m-au conectat la un aparat de măsurat bătăile inimii în burtică ,și de acolo .. doctorița mea era curcubeu la față ,și-a dat seama ce mult o greșit ..am fost operată atunci de urgență,copilul era în bradicardie,au scos-o ,nu respira însă avea puls , așa au ajuns să o resusciteze timp de 18 minute ..i-au curățat plămânii care erau înfundați cu meconiu (din cauza bradicardiei, mușchii s-au relaxat și BB a făcut prima treabă mare in uter ,in felul acesta a și tras din el în plămâni ) ok ..scor abgar 1 ,apoi la interval de 5 minute 3 apoi din nou la 5 minute 5 ,a fost stabilizată , intubată și trimisă cu elicopterul la București ,Filantropia ..acum ..in prezent fetița are 9 luni dar .. mănâncă greu ,nu in sensul că nu poate înghiți ci doar pt că nu vrea (se enervează groaznic) și mereu ii pică greu la stomacel, așa o fost de când am adus-o acasă de la maternitate,am sperat să se schimbe ceva ..dar nu ..ok,cu mâncatul e foarte greu ,cu statul în fundulet la fel ,nu stă decât dacă o țin și atunci forțat,la fel se enervează groaznic dacă o pun între perne sau pe scăunelul ei de pluș,capul îl ține dar nu prea mult și nu zilnic ,trebuie tot timpul să îl contrez altfel îl ține pe spate,la fel cu somnul e foarte greu ..doarme rar și are un somn foarte agitat și sensibil , când nu doarme e foarte nervoasă ..incep să disper ..sincer simt că am luptat lunile astea degeaba ..? dacă aș putea vorbi despre asta cu alte mămici care trec sau au trecut prin asta,poate reușesc să mă mai liniștesc puțin,nu știu cum să mai fac să fie bine,am uitat să spun ..pe pat nu stă stă deloc, dacă o pun se îndoaie și cumva ajunge cu capul aproape de fund .. așa că o țin în brațe,non-stop,de când se trezește până adoarme,la fel când o schimb de scutec,de hăinuțe,abia dacă reușesc ,se enervează și i se întărește tot corpusorul,cred că am prins experiență și într-un minut e ștearsă, dată cu ulei și îmbrăcată .In rest nu știu ce să mai zic ,e foarte greu să-ți vezi copilul in felul acesta că se chinuie când știi că ai avut o sarcină perfectă,e greu să o vezi mereu supărată și atâtea luni in care nu i-ai văzut zâmbetul copilului tău ..iar doctorița nici nu întreabă de fetiță ,nici nu o văzut-o vreodată,n-are nici o remușcare,nimic ..voi cum treceți prin asta?ce vă ajută să mergeți mai departe?

 

 

Olly05, 

 imi pare rau pprin ce ai trecut. dar recunoastere e greu sa primesti.

 Eu sunt mama de gemeni nascuti la 35s4z, sub 3 kg amandoi, APGAR 8 in prima secunda, si apoi ma rog au mai crescut nitel.

 O sa iti povestesc un pic din experienta mea si o sa te si sfatuiesc, pt ca stiu ca nu e o situatie usoara.

 Eu am avut ceza de urgenta, tocmai pt ca unul din copii la testul TNS nu am reusit sa il simt, facut repede eco, chemat seful neonato de acasa, scos rapid. Am fost extrem de norocoasa, ca gine meu ma chema ft des in ultimele 2s.

  Bunn, in maternitate am facut toate testele disponibile si la sugestia lor. La externare pe bilet am primit o serie de recomandari, pe care eu am decis sa le urmez intocmai. Asa ca primul lor an de viata am facut n controale: eco de sold, eco transfontanelara, controale la neurolog pediatru, la oftalmolog, si lunar pe pediatra. La cateva saptamani, pediatra mi=a zis sa ii pun pe burtica, ca e ft important exercitiul pt intarirea muschilor. A fost dificil, pt ca unul din baieti plangea ft tare, si nu ii placea. Zilnic insistam cu oglinda, cu jucarii. Tot pe atunci, neurologul ne-a zis ca au torticolis din nastere (tendinta de a tine capul spre stanga), si ne-a recomandat kineto. Am cautat si gasit o kineto ce venea acasa, si de 2 ori pe saptamana statea cam 4-5 ore cu ei si ii lucra - nu doar la cap pt torticolis, dar si la picioare, si corp + masaj profesional. In paralel, tot ce vedeam la ea faceam si eu cu ei, in afara de exercitiile la cap. Torticolis-ul s-a rezolvat relativ usor, in vreo 10 sedinte, dar eu si tatal lor am hotarat sa continuam pt a-i ajuta in dezvoltare.

  Undeva pe la 3 luni se rostogoleau, la 6-7 luni au stat in fund, au mers de-a busilea si s-au ridicat in picioare, tot atunci au inceput a merge tinandu-se de mobila, la 10 luni au mers independent.

  In tot acest timp,, ma sfatuiam cu kineto, eu nu i-am pus niciodata intre perne, si nu i-am luat de manute sa mearga, i-am lasat in ritmul lor si i-am stimulat. Iti recomand masajul profesional + kineto, eu cred ca pe ai mei i-a ajutat mult. 

 Cred ca primul pas ar fi sa mergi la un neuro pediatru sa iti recomande ce controale sa faci, si sa incepeti recuperarea. 

  Ca si idee, spitalul unde am nascut eu face astfel de recomandari pe biletul de externare tuturor copiilor prematuri.

[Camelia09]

Salutare mămici ,incep prin a spune că nu-mi doresc să treacă prin ce trec eu nimeni,dar îmi doresc să aflu povești asemănătoare cu a mea pt a putea înțelege mai bine situația în care mă aflu .. însărcinată fără nici o problemă în sarcină ,am mers pt un control de rutină in luna a 8-a ,acolo doamna obstetrician (să-i de-a D-zeu sănătate) alarmată de faptul că nu prea mai aveam lichid iar bătăile bebelusei erau cam neregulate și energice,dar ținând cont de asta mi-a zis să merg acasă ..buuun ,trebuia să revin la spital să mă internez abia pe joi,vineri ,totul se intampla într-o luni după amiază,am insistat la Dr . să mă internez a doua zi ,o acceptat într-un final ..am mers acasă deci să-mi fac bagajul pt maternitate,noaptea am facut-o albă,m-am temut groaznic pt bb. A doua zi , marți am ajuns in spital unde m-au conectat la un aparat de măsurat bătăile inimii în burtică ,și de acolo .. doctorița mea era curcubeu la față ,și-a dat seama ce mult o greșit ..am fost operată atunci de urgență,copilul era în bradicardie,au scos-o ,nu respira însă avea puls , așa au ajuns să o resusciteze timp de 18 minute ..i-au curățat plămânii care erau înfundați cu meconiu (din cauza bradicardiei, mușchii s-au relaxat și BB a făcut prima treabă mare in uter ,in felul acesta a și tras din el în plămâni ) ok ..scor abgar 1 ,apoi la interval de 5 minute 3 apoi din nou la 5 minute 5 ,a fost stabilizată , intubată și trimisă cu elicopterul la București ,Filantropia ..acum ..in prezent fetița are 9 luni dar .. mănâncă greu ,nu in sensul că nu poate înghiți ci doar pt că nu vrea (se enervează groaznic) și mereu ii pică greu la stomacel, așa o fost de când am adus-o acasă de la maternitate,am sperat să se schimbe ceva ..dar nu ..ok,cu mâncatul e foarte greu ,cu statul în fundulet la fel ,nu stă decât dacă o țin și atunci forțat,la fel se enervează groaznic dacă o pun între perne sau pe scăunelul ei de pluș,capul îl ține dar nu prea mult și nu zilnic ,trebuie tot timpul să îl contrez altfel îl ține pe spate,la fel cu somnul e foarte greu ..doarme rar și are un somn foarte agitat și sensibil , când nu doarme e foarte nervoasă ..incep să disper ..sincer simt că am luptat lunile astea degeaba ..? dacă aș putea vorbi despre asta cu alte mămici care trec sau au trecut prin asta,poate reușesc să mă mai liniștesc puțin,nu știu cum să mai fac să fie bine,am uitat să spun ..pe pat nu stă stă deloc, dacă o pun se îndoaie și cumva ajunge cu capul aproape de fund .. așa că o țin în brațe,non-stop,de când se trezește până adoarme,la fel când o schimb de scutec,de hăinuțe,abia dacă reușesc ,se enervează și i se întărește tot corpusorul,cred că am prins experiență și într-un minut e ștearsă, dată cu ulei și îmbrăcată .In rest nu știu ce să mai zic ,e foarte greu să-ți vezi copilul in felul acesta că se chinuie când știi că ai avut o sarcină perfectă,e greu să o vezi mereu supărată și atâtea luni in care nu i-ai văzut zâmbetul copilului tău ..iar doctorița nici nu întreabă de fetiță ,nici nu o văzut-o vreodată,n-are nici o remușcare,nimic ..voi cum treceți prin asta?ce vă ajută să mergeți mai departe?

Buna. Are ceva intarzieri de dezvoltare, teoretic ar fi trebuit sa stea in fundulet pana la 7 luni, sa-si tina capul pana la 4 luni. Evident ca sunt bebelusi care fac asta un pic mai tarziu, fara a fi o problema. Pediatrul vostru nu v-a recomandat un consult neurologic? Eu ti-as propune sa cauti altul ca ori e incompetent, ori e dezinteresat. Ar fi trebuit ca bebelusa ta sa faca kinetoterapie si consultul la neurolog ar fi trebuit efectuat mai demult, tinand cont de istoric, de fapt cred ca ar fi trebuit sa fie acest consult inca din prima luna si sa fie tinuta sub observatie de un neurolog de atunci. Din ce am inteles, cu cat se incepe kinetoterapia mai tarziu, cu atat e mai greu. Nu cred ca e nevoie de internare, toate anlizele se pot face si ambulatoriu, si tinand cont de cum sunt spitalele din Romania, poate e de preferat. Poate ca tu esti dezamagita ca medicul care ti-a urmarit sarcina nu se intereseaza de copil, dar de cand s-a nascut nu mai e treaba ei, e treaba neonatologului in prima luna si apoi a pediatrului. Dupa parerea mea pediatrul nu si-a facut datoria. Trebuie sa actionezi rapid. Nu inteleg ce vrei sa spui cu acel "i se intareste corpusorul", are spasme musculare? Noi nu am avut problema ta, dar la o luna am observat ca fetita mea avea nystagmus. Asa am ajuns la neurolog. Cat sunt mici se poate face o ecografie transfontanelarea, noi a facut-o inainte de 2 luni. Nu stiu daca mai e psoibil la 9 luni, depinde de marimea fontanelei, de aceea ar fi fost bine sa efectuati cat mai rapid consultul. Nu dispera, dar apeleaza la specialisti, ei sunt singurii in masura sa te indrume. Din ce oras esti? Am inteles ca nu sunteti din Bucuresti, dar daca esti din apropriere iti pot recomada un neurolog pesiatru bun.

Editat de Camelia09, 09 decembrie 2019 - 14:01 .

[Pepco]

Nu cred ca e nevoie de internare, toate anlizele se pot face si ambulatoriu, si tinand cont de cum sunt spitalele din Romania, poate e de preferat.

 

Obregia face consult interdisciplinar si analize cu internare, pt. ca acolo sunt mai multe sectii pentru copii in aceeasi curte si analizele pot fi interpretate in functie de cum sosesc rezultatele, nu te tot plimbi pt. controale si rezultate. in plus, in functie de rezultatele analizelor initiale, medicul poate recomanda alte analize. se face, de exemplu, EEG dimineata, la ora 6, e mai usor daca esti in spital si doar cobori de la etaj decat sa vii de acasa la ora aia. sau noaptea la 12, sunt niste chestii care sunt testate anume la aceste ore.

 

mancarea e execrabila, dar medicii, OK.

[AdiS]

Subscriu la a face un set de investigatii internat fiind.

 

Fii-miu tot apgar1 a avut si rezonez cu tine.

La 4.5luni l-am bagat la o revizie generala (am fost la Victor Gomoiu - Bucuresti, super doctorite si personal. se intampla aku' 14 ani.) Stiam de probleme din prima zi asa ca am stat cu ochii pe el maxim.

 

Imi pare ca nu prea te-a ghidat nimeni ce sa faci. Treaba e sa stai aproape de doctori si sa urmezi cu sfintenie ce zic. Nu e pediatru, stai pe langa medicul de familie, spune-i ce si cum. Trebuie sa iti dea o trimitere pentru investigatii.  Daca nu stii pe nimeni, te infiintezi la sectia de internari a spitalului cu copilul in brate si trimiterea.

 

De asemenea, sa iti asumi/va asumati ca poate vei merge vreo 2 dimineti pe acolo pana te dumiresti ce si cum; asta avand in vedere ca pare a nu fi familiara cu aceasta "lume".

 

Nu stiu daca sunt aere de Bucuresti, dar parerea mea e ca nu se joaca nimeni cand e vorba de copii si vei fi introdusa in circuitul de investigatii. Astfel vei incepe sa vezi cum sta treaba si sa incepi a afla/cunoaste: pediatri/specialisti=neurolog, orl, oftalmologie etc.etc.

[Camelia09]

///Di

 

Obregia face consult interdisciplinar si analize cu internare, pt. ca acolo sunt mai multe sectii pentru copii in aceeasi curte si analizele pot fi interpretate in functie de cum sosesc rezultatele, nu te tot plimbi pt. controale si rezultate. in plus, in functie de rezultatele analizelor initiale, medicul poate recomanda alte analize. se face, de exemplu, EEG dimineata, la ora 6, e mai usor daca esti in spital si doar cobori de la etaj decat sa vii de acasa la ora aia. sau noaptea la 12, sunt niste chestii care sunt testate anume la aceste ore.

 

mancarea e execrabila, dar medicii, OK.

 

Nu cred ca trebuie EEG neaparat la ora 6 dimineata, dar poate ca sunt mai cooperanti copiii mici atunci. Eu una am o problema cu spitalele din Romania, cel mic a fost internat pentru pneumonie vreo 8 zile la Grigore Alexandrescu. Desi a stat cu sotul ca eu am stat cu fetita, fiecare vizita acolo mi-a lasat un gust amar. Nu numai ca mancarea era proasta, trebuia sa-ti aduci de acasa farfurii, tacamuri si detergent de vase, erau gandaci pe pereti, erau 6 copii si 6 parinti in acelasi salon, parintele dormea in acelasi pat cu copilul, si o singura baie, erau un bebe de 4 luni la un loc cu baietelul meu de aproape 4 ani si alti copii mai mari, podelele erau foarte murdare si am asteptat o groaza sa ne aduca un cearceaf de schimb ca cel mic avusese un accident. Eu una nu ma mai duc intr-un spital de stat daca exista alta varianta. E aproape o tortura sa stai intr-unul. Medicul era competent, recunosc, dar la iesirea din spital cel mic avea un rinovirus pe care nu-l avusese inainte si o enterocolita pe care am tratat-o acasa, asta pentru ca nu exista izolare si copiii luau unii de la altii virusii. Si asistentele erau prea putine pentru numarul de pacienti. Din ce am inteles, asta era o sectie noua si conditiile erau superioare altor spitale, in special al celor din provincie, spre exempu, si totusi mergeau gandaci pe pereti. Cel mic a avut si o nefrita si trebuia sa colectam urina pe 24 de ore si nu au avut o plosca sa ne dea, a trebuit sa folosim o sticla de apa plata de 2l, ceea ce nu mi se pare deloc in regula. Una peste alta, experienta mea personala ma face sa evit spiatalele de stat din Romania pe cat posibil. Intr-adevar, sunt de acord, un spital ar fi cea mai buna alegere, se pot face analizele mai usor si mai repede. Poate sunt eu prea pretentioasa ca ma astept sa nu fie gandaci pe pereti, sa nu terbuiasca sa aduc vesela si detergent de acasa, sa am si eu ca adult patul meu in care sa dorm, nu sa ne chinuim atat eu cat si copilul, sa fie curat, sa fie mai putine persoane in salon, sa aiba toate dotarile medicale necesare, sa fie mai multe asistente la numarul de pacienti.

Editat de Camelia09, 10 decembrie 2019 - 13:03 .

[Pepco]

@Camelia09, am spus ca se procedeaza asa pt. a se testa niste chestii anume, nu stiu sa-ti spun exact care, dar stiu ca asa au stabilit medicii pt. unele din mamele cu care am vorbit. am vazut niste cazuri de mi s-a strans sufletul in mine.

 

de asemenea, in unele cazuri, cand exista suspiciune de defect genetic, se recomanda analize neuzuale la ore neuzuale. :)

 

nici la Obregia nu sunt paturi separate pt. parinti. pe mine nu m-a deranjat. pentru copiii de peste 7 ani parintele plateste statutul de insotitor/zi, nu mai stiu cat a fost. normal ca iti aduci vesela de acasa, detergent, hartie igienica, ce ai nevoie, spitalul de stat nu e restaurant sau hotel de lux. in sala de mese aveau ei farfurii, cani, linguri, dar nu era voie sa urci cu ele in saloane decat daca era copilul bolnav. o fetita cu tetrapareza spastica s-a inecat cu miez de paine, i s-a lipit de cerul gurii, daca maica-sa nu reactiona rapid sa-i bage degetul in gura si sa i-l scoata, acolo murea sufocata.

 

Editat de Pepco, 11 decembrie 2019 - 23:13 .

[Olly05]

Salutare tuturor,mulțumesc tare mult pt răspunsurile voastre,ca să scriu mai pe scurt , fetița este in evidenta unui medic neurolog de la privat (Regina Maria) mergem regulat la dânsa ,doamna doctor de la Obregia a considerat că nu e cazul să ne mai cheme la control din mai de când ne-e externat ,am tot insistat să ne primească la un control dar nici un răspuns din partea dânsei ,nu răspunde la mesaje ,la telefon ,nimic ,și când răspunde o fac rezidenții care ne spun " vă sunam noi " bineînțeles nu sună nimeni să ne cheme,un dezinteres total din partea lor,poate trebuia să le dau șpagă ca să fie bine ,mă rog ..Ioana (fetița) are eeg-uri făcute ,care la vremea lor au ieșit bune, fără vârfuri care să ne sperie,deci am scăpat deocamdată de grija epilepsiei sau ale sindromului West ,nici nu știu dacă așa se scrie ..are ecografii treansfrontanelare care sunt ok acum în comparație cu ce nenorociri au găsit prima dată în căpușor ..are ecografia de șold care e bună,ce mai are făcut ..analize care sunt bune acum ,am rezolvat cu anemia ,și fundul de ochi îl are făcut ,care este bun ,toate făcute la privat , plătite .Pe mine mă îngrijorează stările astea de isterie ..dar pun și pe faptul că ea nu plânge,nu se exteriorizează decât așa? Să cred că de asta nervii ei sunt întinși la maxim uneori?dar problema e că totul o stârnește .. dacă îi dau să mănânce se enervează, dacă o așez în fundulet la fel,in piciorușe la fel , dacă o schimb la fel ..totul pare că o enervează, dacă îi arăt o jucărie se uită la ea întinde mâna și o aruncă ,nu vrea să prindă jucăria,o ferește din ochii ei ..teoretic după fundul de ochi făcut ,nu are nici o problemă cu ochișorii,dar ..știu eu cum interpretează imaginile creierul ei?

[Olly05]

P.S - săptămână care vine mergem iar la un eeg la București,stăm aproape și putem să ne deplasăm , să sperăm că este bine și mergem spre mai bine