Mulțumesc! Ieri seară am ajuns și noi acasă.
Mona, am scris un mesaj mai lung când eram în maternitate povestind mai pe larg cum a fost cu operația. Însă nu știu ce are telefonul, că nu s-a salvat decât primul rând și nu l-am mai rescris. Încerc acum să-l reproduc.
Da, am făcut rahianestezie. Abia dacă am simțit ceva când am fost anesteziată, asta în condițiile în care eu sunt foarte rea când vine vorba de ace, nu le suport, mă schimb la față, mă ia cu leșin numai când le văd și anticipez că o să fiu înțepată. Dar rahianestezia a fost foarte ușoară, mai ușoară și decât o înțepătură de insectă. Cred că contează mult să ai poziția corectă, mi s-a spus să stau în șezut, cu fundul dat mult în spate, coloana scoasă cumva în exterior un pic, arcuită ca o pisică, cu picioarele desfăcute și umerii lăsați. Moașa m-a ținut apăsându-mi umerii -probabil ca să nu mă mișc involuntar-, anestezista mi-a dat cu vreo trei geluri reci și apoi a fost înțepătura aceea suuuper ușoară. Imediat m-au întins pe masă, s-a echipat doctorița și cam în 10 minute maxim a început operația propriu zisă. Singurul lucru pe care l-am simțit a fost când au scos copilul, asta pentru că una dintre doctorițe s-a apăsat pe coastele mele să-l împingă afară. În rest nicio altă senzația până cam la vreo 2-3 ore după operație. Era ciudat să fiu manevrată așa inertă, de parcă aș fi fost o păpușă, parcă nu erau picioarele mele.
Când efectul anestezicului a început să dispară mi-a fost frig și foarte frig, iar apoi mi-a crescut tensiunea mult, bătăile inimii la fel și mă durea îngrozitor capul, am simțit că o să-mi bubuie. Dar mi-au făcut un calmant și anestezista a spus să mi se dea două pastile, tensiunea a început să scadă progresiv și mi-a trecut. Am înțeles că altfel de efecte sunt absolut normale după anestezii.
Tăietura e foarte jos făcută și destul de discretă, în măsura în care poate fi discretă o tăietură.
E important după operație să începi să te miști de când îți spun asistentele; mai întâi să te întorci într-o parte în pat și apoi să te ridici să mergi după ce ieși de la reanimare. E greu și dureros, dar te recuperezi mult mai repede cu cât mergi mai mult. Eu deja mă simt mult mai bine. Luni însă, deci a doua zi după operație, eram vai de mine, dar am făcut un efort de voință în primul rând să mă duc să-l văd pe bebe încă de la ora 9:00. Până la urmă trebuie să fim bine, n-avem timp să bolim.
Sper că n-am plictisit, dacă mai ai alte întrebări răspund cu drag când pot. Curaj și naștere ușoară!