45 raspunsuri la acest subiect

[andaghe]

Pai nu mai exista pentru că din ce in ce mai mulți părinți și-au împins copiii spre scoli teoretice. Puteau, nu puteau copiii, cu pregătiri s-a rezolvat oarecum. 

Apoi s-au desființat, ca sa încununeze trendul societății românești în care toată lumea este intelectual. Cu facultate online, nu contează cum.

 

Dar cred că nu e subiectul prezent despre piata de.munca românească , că sunt multe de discutat, am amintit în contextul în care stresul pe copiii aceștia pleacă de la idealurile impuse, inclusiv acela profesional.

[J G]

Mama ta și mamele din generația ei s-au stresat pentru multe alte lucruri. Nu știau dacă au ce pune pe masă săptămâna viitoare pentru că nu se găsea aproape nimic de mâncare, stăteau la cozi, trebuiau să aibă grijă ce vorbeau și cu cine vorbeau, ba chiar se puteau trezi că la serviciu li se face control ginecologic. Da, de bine de rău aveau serviciu, dar asta nu înseamnă că nu aveau alte feluri de stres.

 

Am facut referire la acel tip de stres pentru ca e cel care pune presiune pe copii.
 

[viviana]

Pai nu mai exista pentru că din ce in ce mai mulți părinți și-au împins copiii spre scoli teoretice. Puteau, nu puteau copiii, cu pregătiri s-a rezolvat oarecum. 

Apoi s-au desființat, ca sa încununeze trendul societății românești în care toată lumea este intelectual. Cu facultate online, nu contează cum.

 

Dar cred că nu e subiectul prezent despre piata de.munca românească , că sunt multe de discutat, am amintit în contextul în care stresul pe copiii aceștia pleacă de la idealurile impuse, inclusiv acela profesional.

Nu de asta. Au fost desfiintate in 2003 de Ecaterina Andronescu.

Pentru o scoala profesionala trebuie si locuri de practica care nu mai exista.

Discutia pe tema asta e mai lunga.

 

Exista licee tehnologie agrare, media, veterinare - nu fac practica ca nu au unde. Deci ies nimic. Asta pentru ca nu exista o coerenta in invatamant.

 

Intre 14 si 16 ani, conform legislatiei nu ai voie sa expui copilul la pericole, deci a invata meseriile grele (zugrav, fierar betonist) iese din calcul. In conditiile astea invatamantul nu a fost in stare sa se puna in acord cu legislatia (sa aiba posibilitatea, dupa 16 ani, sa opteze pentru o scoala profesionala), cu companiile de profil ca sa fie preluati si invatati o meserie contra unor facilitati acordate de stat.

 

Usi inchise. Asa ca volens-nolens parintii isi indruma copii catre liceele teoretice in speranta ca vor putea face ceva.

[Letitia1]

Pai atunci înseamnă că o parte din stresul acest mai mare îl aduc chiar părinții în viața lor. Adică...noi...

Nu mai vrea nimeni să se facă copilul lui mecanic, zugrav, reparator de ceva..... Și atunci încep pregătirile și trasul până la limita cu rezultate academice.

Și oboseala. 

In Romania vorbesc știți cât este de greu sa să găsești pe cineva priceput, harnic și serios să îți repare ceva in casa? Și câți bani ești dispus să platesti? 

Chiar eu mă gândeam intr-o buna zi să îmi fac reconversie profesionala si sa învăț să pun pereți falși când am aflat câți bani câștigă pe zi un astfel de.muncitor :))

Asta observasem și eu, părinții pun presiune pe copiii, ca apoi sa ne miram ca-s stresați! 

 

Pai ce presiune era pe vremea noastră cu intrarea la facultate, cind erau putine locuri, putine facultăți și optiuni de cursuri, cu niște examene de admitere extraordinar de grele! Acu au apărut facultăți in România precum ciupercile după ploaie, intrarea se face pe baza de dosar, sau maxim un test grila, sint locuri cu plata, fără plata, o groaza de opțiuni!

 

Apoi in UK și fără facultate poți ajunge bine, sint o groza de cursuri in urma cărora obții diverse calificări, apprenticeships, numai sa vrei sa lași jocurile pe calculator și  sa te implici. 

[danielag]

Am facut referire la acel tip de stres pentru ca e cel care pune presiune pe copii.
 

 

Atunci poate n-am înțeles cum stresul mamei vizavi de copilul ei nenăscut (că poate avea o diformitate) pune presiune pe copil. 

[mianda]

Stresul unui adolescent este diect proportional cu tresul familiei in care a crescut, iar cel al familiei este direct proportional cu cel al societatii. Prin urmare, nu putem face comparatii. 

Suntem diferiti, gandim diferit si avem adolescenti diferiti. 

Pana la urma asta e si farmecul vietii.

[Letitia1]

Pe "vremea noastra" in Romania somajul era 0. Nu era nevoie de agentii de recrutare.

Daca nu aveai loc de munca erai pasibil de puscarie - toata lumea trebuia sa munceasca.

 

Din pacate rata falimentului este foarte mare pentru companiile medii si mici, la fel si reducerille de personal. 

Azi ai loc de munca,  il gasesti mai usor decat ieri, si deodata nu il mai ai, deci stabilitate nu exista.

Era șomaj mascat, erai in concediu fără plata pe termen nelimitat, apoi după revoluție întreprinderile au început sa se închidă și era îngrozitor de greu sa găsești  de munca dacă nu cunoșteai pe x sau Y. 

[viviana]

Asta observasem și eu, părinții pun presiune pe copiii, ca apoi sa ne miram ca-s stresați! 

 

Pai ce presiune era pe vremea noastră cu intrarea la facultate, cind erau putine locuri, putine facultăți și optiuni de cursuri, cu niște examene de admitere extraordinar de grele! Acu au apărut facultăți in România precum ciupercile după ploaie, intrarea se face pe baza de dosar, sau maxim un test grila, sint locuri cu plata, fără plata, o groaza de opțiuni!

 

Apoi in UK și fără facultate poți ajunge bine, sint o groza de cursuri in urma cărora obții diverse calificări, apprenticeships, numai sa vrei sa lași jocurile pe calculator și  sa te implici. 

Dosarul inseamna pe baza unui eseu motivational, a notei de la bacalaureat sau media dintre o nota de la o materie de bac si nota generala a bacului sau  la unele se ia in calcul si media claselor IX-XII

Facultatile unde se da admitere si sunt foarte multe au medie intre nota la bac si nota de la examenul de admitere. 

 

Daca ai luat bacul cu 6 si ceva sansele de a intra pe dosar sunt inexistente. Nu-ti ramane decat sa te indrepti spre o facultate unde se da examen si sa speri ca vei lua o nota mai mare la examen.

 

dupa cum se stie promovabilitatea la bac este destul de scazuta. Si se invata al naibii de mult.

 

Nu este atat de usor pe cat dai sa se inteleaga. Pentru fii-mea a fost usor. Nota de la bac si media anilor de liceu i-au asigurat o intrare fara probleme.

 

Varul ei cu nota de 6,50 in bac si cu examen dat nu a putut intra. Si nici sanse nu prea are.

S-a dus la o facultate particulara bine vazuta si nici acolo nu a avut sanse.

Asa ca face, totusi, o facultate particulara mai de duzina asa.

 

Multe din facultatile particulare sunt destul de prost vazute pe piata muncii. Angajatorul va tria CV-urile si le va pune deasupra teancului pe cele cu licenta la stat.

[Letitia1]

Și totuși e la o facultate privată, a avut opțiunea asta. Pe vremea noastră nu intrai la facultatea de stat, muncitor necalificat scria pe tine! Opțiunile tinerilor din ziua de azi sint nelimitate, in comparație cu ce am avut noi. 

[Qarina]

Stresul unui adolescent este diect proportional cu tresul familiei in care a crescut, iar cel al familiei este direct proportional cu cel al societatii. Prin urmare, nu putem face comparatii. 

Suntem diferiti, gandim diferit si avem adolescenti diferiti. 

Pana la urma asta e si farmecul vietii.

 

 

Foarte de acord, cu exceptia "nu putem face comparatii"

 

Putem sa ne uitam la diferitele situatii si sa spunem ca in functie de societate si evolutia ei, stresul e diferit.