24 raspunsuri la acest subiect

[michelle-usa]

E chestiune de educatie, si incepe de cand esti copil.

 

Cat timp esti invatat cu munca si responsabilitatile, ce vine intr-o casnicie nu e o surpriza.

 

. 

 

 

 

Si asa treb sa ne invatam si copiii nostri.

[Victoria_mami]

E chestiune de educatie, si incepe de cand esti copil.

 

O fi valabil la modul general, insa, uite un pic din povestea mea si a surorii mele; mami nu ne-a pus niciodata sa facem absolut nimic! Eu veneam de la Universitate, mami imi punea masa, ea strangea farfuria, ea o spala, eu nu faceam absolut nimic. Ea ne facea paturile dimineata, ea a facut TOT ptr noi. Inainte de asta, la fel, niciodata nu ne-a pus sa facem nimic si pe cand eu aveam 13 ani si sora-mea 15 ani, mami a fost in Spital in Tm (noi suntem din Deva) cateva LUNI! Ei bine, nu am murit de foame, nici murdare nu am umblat. Asta era in 89, deci nu aveam pe vremea aia masina de splata haine si apa calda, stiti cum era. Spalam hainele in ghiuveta din baie cu apa rece si Dumnezeu stie ce mancat, ca eu nu-mi amintesc... Si asta asa, invatate de pe o zi pe alta. Uneori te mai invata si (chiar) nevoia...

[viviana]

Si uite asa dusul gunoiului devine barometru intr-o casnicie.

E  o chestiune de cine preia autoritatea, cine  e seful.   Ala cu galeata e seful.

 

Daca as fi barbat as pune primul mana pe galeata aia. M-as intalni pe holul blocului sau la pubela cu alti barbati, ne-am zambi complice, ne-am admira budigaii sau pantalonii de pijama. Poate si bustul gol sau papucii - ca si papucii astia au o semnificatie aparte, nu-i asa? As mai trage o tigara pe repede-nainte.

 

Daca as fi femeie as pune prima mana pe cosul de gunoi. Daca m-as intalni cu alta femeie gunoiera si ea, poate i-as ocoli privirea ca nu stiu daca e sefa sau martira si ma poate privi in ochi. Cert e ca nici pana la gunoi nu m-as duce nearanjata, in pijama sau maieu de boxeur, cum fac ei barbatii...

 

Daca nu ar fi gunoiul asta ne-am confrunta cu un vid de putere   si  am ajunge la alegeri anticipate.

Si totusi exista gunoi. Si tot se ajunge la alegeri anticipate. Uneori.

Depinde ce porti cand il duci.

[Madanic]

O fi valabil la modul general, insa, uite un pic din povestea mea si a surorii mele; mami nu ne-a pus niciodata sa facem absolut nimic! Eu veneam de la Universitate, mami imi punea masa, ea strangea farfuria, ea o spala, eu nu faceam absolut nimic. Ea ne facea paturile dimineata, ea a facut TOT ptr noi. Inainte de asta, la fel, niciodata nu ne-a pus sa facem nimic si pe cand eu aveam 13 ani si sora-mea 15 ani, mami a fost in Spital in Tm (noi suntem din Deva) cateva LUNI! Ei bine, nu am murit de foame, nici murdare nu am umblat. Asta era in 89, deci nu aveam pe vremea aia masina de splata haine si apa calda, stiti cum era. Spalam hainele in ghiuveta din baie cu apa rece si Dumnezeu stie ce mancat, ca eu nu-mi amintesc... Si asta asa, invatate de pe o zi pe alta. Uneori te mai invata si (chiar) nevoia...

 

Pai da nevoia te invata, dar daca in momentul ala ar mai fi existat altcineva care sa preia tot ce facea mama ta pentru tine, era o sansa de 50% ca tu sa astepti ca acel cineva sa faca totul si tu sa-ti mentii status quo-ul.

Cam asa se intampla si in casnicii, partenerii vin cu niste obiceiuri deja inradacinate, cu niste asteptari deja formate si le proiecteaza peste celalalt. In o parte din cazuri cel mai slab cedeaza si preia toate task-urile pe care partenerul nu pe accepta ca fiind responsabilitatea lui (gatit, spalat, facut curatenie, calcat etc). Dar cedarea asta nu inseamna ca nu exista resentimente, e doar o acceptare de moment si frustrarile incep sa se acumuleze si e doar chestiune de timp pana tensiunea din relatie va erupe (copilul e doar un trigger, dar pot fii multe altele de gen).

[Victoria_mami]

O, da, de acord, Madanic. De asta, atrbitiuniile astea ar trebui discutate inainte de casatorie, in mod ideal, sa stii la ce sa te astepti si tu si partenerul.