18 raspunsuri la acest subiect

[andaghe]

Mai tip și eu, de fapt mai mult mă rastesc la copilul care se joacă cu nervii mei și așa obosiți.dar mă calmez foarte repede și îmi cer scuze. 

[antmil]

Am tipat aseara.

 

Dupa ce am frecat toata casa sa fie luna ca pruncul mic avea musafiri la study grup (in total 5 copii).

Am lasat casa lacrima.

Am gasit:

1) 11 pahare presarate in trei camere

2) 4 sticle de apa minerala in diferite stadii de golire

3) 6 cutii de apa minerala cu arome...nici una goala

4) 4 farfurii mici dispersate prin bucatarie

5) 3 farfurii mari in living

 

Masina de spalat vase: GOALA!

 

 

Nu aici mi-au venit nervii...aici am rezistat elegant. Mi-au venit nervii cind am vazut pruncul mic tropaind toata casa incaltat (dupa ce am avut o tona de ploaie de trei zile) si am zis cu voce calma ca mi-as dori sa nu mai mearga incaltat prin casa ca nu pot spala podeaua zilnic la care am primit o tirada nesfarsita despre cit de ocupat este si ca asta este deja peste puterile lui. Cu toata intelegerea ca este sub stress (are examene de final saptamina viitoare plus alt test important sambata), tot mi-au zburat vreo 2-3 vorbe mai "asezonate". ovcorz, tot eu cu scuzele in bot ulterior!

 

       
 

[Victoria_mami]

La fel ca si Andaghe, nu tip, doar ma rastesc, desi nici aia prea des, ca nu e nevoie. Victoria e genul de copil cu care ajungi la rezultat vorbindu-i ca unui om mare. Daca ii spun "Nu", sare de fund in sus, insa daca spun "Nu, ptr ca..." (si o explicatie de ce nu), e ok.

 

Referitor la cine tipa mai mult, e calr ca eu; sotul meu a ridicat tonul la Victoria de 2 ori in 9 ani.

[michelle-usa]

eu nu tip...poate am tipat la el sa zic de 2 ori in cazuri f aiurea.

 

se intimpla f rar sa ma mai rastesc, sa vorbescc "taios" si deja si asta e prea mult pt el...zice, "wow...mami, ce ai de vb asa?!" 

[buflea]

Eu zic ca depinde de vârsta copilului ...daca e mic, tipatul poate fi traumatizant ...dar de pe la 10 ani mai sus ...Eu nu pricep cum puteti sa va păstrați calmul, mai ales cand sunt nesimțiți ...si cu cat cresc, cu atat devin mai nesimțiți ...iau totul "for granted" si mai ales raspund înapoi.

 

E clar ca tipatul nu educa, dar pana la urma, este o metoda de refulare a noastra parintilor, ca si noi suntem oameni cu feelings  ...asa ca, eu imi dau voie sa tip si pretind ca atunci cand o fac, toata lumea sa taca,  sa asculte ce spun si sa ma lase sa ma descarc. Barbatul asa face, dar copiii mai au de învățat. Eu zic ca e bine sa învețe cum sa deal cu frustrările altora, ca sa le fie ușor, mai departe, in cuplu. ..

[redactor]

atunci cand noua ni se pare ca 'racnim'  e de fapt tipatura in toata regula :)

 

Da, asa e Buf, cum cresc au tot mai mult impresia ca li se cuvine totul... 

Unde sunt vremurile cand era micut si intelegator - acum e un adolescent  pretentios si razgaiat. Asta e.

Stiu ca i-am dat cea mai buna educatie (de care sunt in stare) insa adolescenta e o alta mancare de peste ....

 

E mai bine sa fiu o mama care isi da seama de acest lucru decat una care neaga realitatea. 

[roxanaz]

in mod sigur dupa ce am zis a treia oara si nu s-a raspuns/inteles/facut/macar-dat-din-cap-sau-mormait-ceva ridic vocea si tip. si dupa aia mai si zic "mai frate si nu se poate auzi decat daca racnesc??"

 

a naibii surzenia asta selectiva.....boala generalizata

[Laura25]

Noi suntem o familie de isterici, probabil. Tipam toti patru. 

[szivarvany]

Da, e singurul meu instrument , sa ridic vocea atunci cand dupa 5 incercari civilizate nu primesc nici macar un semn ca a auzit.