Acesta este unul din subiectele mele preferate... din perioada Craciunului
Baiatul nostru a crezut in Mos Craciun mult mai mult decat alti copii. Au fost si o serie de evenimente care l-au incurajat, printre care:
- intr-o seara cand avea vreo 7 ani s-a intalnit cu un Mos Craciun intr-un loc total neasteptat (in spatele unei case, fara sa mai fie alte persoane in preajma) care i-a urat Craciun Fericit. Un moment magic pentru Andrei, quie scarry pentru noi parintii pentru ca nu ne asteptam nici noi sa vedem un Mos Craciun acolo.
- diverse "trucuri" pe care le-am regizat precum (cadouri fixate cu ate in semineu care au cazut la un moment neasteptat chipurile fara intervetia noastra, inregistrarea vocii lui Mos Craciun pe telefon care il chema dimineata sa deschida cadourile inainte sa dispara, noi fiind impreuna cu el, s.a..m.d.)
- filmul Polar Express, scena cu clopotelul (vezi mai jos) pe care noi am folosit-o sa combatem ce auzea la scoala cum ca Mos Craciun nu exista.
In Olanda copiilor li se spune pe la vreo 6 ani la scoala, de catre profesoara ca Mos Craciun nu exista. Asta daca nu au facut-o deja parintii (care majoritatea o spun copiilor la 4 ani! Ce devreme :(). In plus toti colegii stiu si rad de cei care refuza sa cedeze si sustin ca Mos Craciun exista. Asa cum am spus, noi ne-am folosit de filmul Polar Express sa facem o diferentiere intre cei care cred si cei care nu mai cred. Este un film senzational care il recomand din suflet.
Noi i-am spus baiatului nostru la varsta de 12 ani ca Mos Craciun EXISTA! Dar este in sufletul nostru. Ca noi cumparam cadourile dar ca spiritul sau, bunatatea, si farmecul sau exista. Desi Andrei banuia ca este vorba de noi, sau poate stia deja si ne manipula :) cred ca experienta Mos Craciun are o parte magica in copilaria lui. SI de aceea parerea mea este ca daca un copil crede in Mos Craciun, trebuie lasat sa creada cat mai mult!