Domnisoara era mai mult decit grasa.
Si stiu multa lume va spune ca poate se simte bine in pielea ei.
Eu nu cred ca ai cum sa te simti bine cind pulpele se freaca si esti iritata, ai cel putin 3 rinduri de burta,etc,
Hainele cred ca isi gaseste numai in magazine speciale.
Si mai cred ca nu toti grasii sint bolnavi, mai depinde si cit bagam in noi si ce bagam in noi.
Rall, am mai observat tu mereu ai luat aparare femeilor/fetelor grase nu stiu de ce,
Mie nu mi se pare normal si mai ales sanatos.
Eu stau si ma gindesc domnisoarele astea au curaj sa se dezbrace in fata unui barbat?
Stiu veti spune multor barbati le plac femeile grase/pline, dar oare ii atrage si dungile de grasime de pe spate, burta, pulpe?
Sunt suta la suta de acord cu Rall...
Nu toti avem intotdeauna puterea de a fi echilibrati, in ganduri, obiceiuri sau conduita...
Nu toti avem puterea de a stinge naibii tigarea aia, de a nu cumpara doua sandwich-uri in loc de o salata, nu toti avem puterea de a renunta la a treia bere, nu toti avem puterea de a iesi din casa, mai ales cand, poate, toti prietenii nostri sunt plecati pe durata verii si muzica pe care o ascultam impreuna este tot ceea ce ni-i tine aproape intr-un fel...
Sigur ca poate fi o chestie de autocenzura, dar zau nu intotdeauna te poti cenzura...
Aveam 14 ani, 1,40 m si 89 de kg. Si tot ce aveam pe lume era mancarea... si am trait toata copilaria cu pulpele rosii, uneori julite pana la sange, pentru ca ai mei insistau sa port fuste... Eram o pustoaica rebela, care se razvratea impotriva tuturor... Inutil sa mai spun ca nu aveam multi prieteni. Ii goneam, desi ii doream, dar aspectul si comportamentul jemanfishist ii indepartau. Aveam mancarea... Prea putini au trecut peste aparente. Aceia imi sunt inca aproape.
Pe vremea aia alergam maratonul. Fara efort... Dar nu folosea la nimic, mancam in compensare, si peste...
M-am adaptat opiniei generale. In facultate, aveam 1,62 si 52 de kg (inutil sa povestesc aici ce si cum am facut... in orice caz, numai sanatos nu a fost). Si iubitul meu de atunci mi-a zis ca nu-i place cand se inteapa in oasele mele... el ma placea mai plinuta.
Oricum, impulsul de a manca atunci cand sunt trista nu m-a parasit niciodata. Cand am aflat de cancerul tatalui meu am luat 20 kg in 6 luni. Neputinta, senzatia de dezastru, frica... erau contrabalansate de o ciocolata, sau o pizza, sau...cate ceva, mereu si mereu....
Acum m-am echilibrat undeva la 65 de kg... si e bine, am colaceii mei, totusi la mine fundul se umfla primul. Dar culmea, mi se fac complimente, si exista oameni care gasesc o placere (probabil masochista) de a fi in preajma mea...
Dar stiu ca echilibrul e o chestie de moment.
Nu judeca de pe margine. Incearca sa ajuti, daca poti... Felicitari daca te numeri printre acei oameni de nezdruncinat, echilibrati in permanenta, dar nu uita ca greutatea nu e intotdeauna o chestie de vointa...
Hai sa-ti spun o poveste, vrei?
Undeva pe muntele Athos traia un calugar batran, si betiv. In fiecare zi bea cate un pahar de tarie si se imbata pulbere... La aceeasi manastire traia si un calugar tanar, care il dispretuia profund pe cel batran. Intr-un final batranul a murit. La inmormantarea lui, calugarul cel tanar a avut o viziune in care legiuni de ingeri venisera sa-i ridice la Cer sufletul omului acela. Profund tulburat, l-a intrebat pe Dumnezeu cum de a ridicat la Cer sufletul acelui om demn de dispret, care nu se putea stapani nici macar o singura zi de la bautura... Raspunsul pe care l-a primit a fost urmatorul:
"Cand s-a nascut acest om, familia lui se ascundea de spaima nazistilor. S-a nascut intr-o familie de tigani care statea ascunsa in pivnita unei case bombardate. Pentru ca se temeau pentru viata lor, era important sa pastreze o liniste mormantala, asa ca obisnuiau sa puna in biberonul bebelusului alcool, ca sa-l tina adormit si tacut. Asa se face ca a devenit dependent. La tinerete putea sa bea fara sa se imbete cate 20 de pahare de tarie in fiecare zi... Apoi si-a intors fata spre Mine, si s-a calugarit. De atunci a reusit sa reduca doza de bautura de la 20 de pahare la un singur pahar pe zi. Totusi, din cauza experientei din pruncie se imbata imediat... Asa ca acolo unde tu vezi doar un calugar betiv demn de dispret, Eu vad un om care a luptat cu demonii alcoolului toata viata lui. Si a invins."
Nu ai de unde sa stii daca acea fata care a mancat doua gogosi nu redusese doza de la trei gogosi...
Sigur ca nu e sanatos, ai toata dreptatea din lume, sigur ca nu e atragator (pentru majoritatea), dar daca vrei sa faci ceva in privinta asta, incearca sa ajuti, nu sa judeci....