Pai si daca ii este meniscul afectat, daca o supara, dar nu intr-atat incat sa-i ramana genunchiul blocat si sa nu se mai poata deplasa, nu i se face nimic, se lasa asa?
Ce deosebire exista, dpdv medical, al protocolului, intre un sportiv de performanta si un om obisnuit?
M-am lovit acum vreo 15 ani de urmatoarea situatie: am facut o entorsa urata de tot la glezna... m-am dus la dr... dati cu creme, dati cu gheata si o sa treaca... Am mai fazut diverse sedinte de fizio... N-a trecut, si aveam dureri mari, imi simteam glezna instabila, eram nevoita sa merg, sa-mi desfasor activitatea, dar f greu, cu dureri de la acea entorsa... M-am mai dus la dr: pai ce sa mai facem doamna, nu aveti rupt nimic, ati facut fizio... asteptati sa treaca... ok, am tras cca 1 an, destul de mult pt o banala entorsa. Ulterior am auzit ca ar fi trebuit bagat piciorul in gips, ca era mult mai bine pt vindecarea ligamentului (ca asta a fost problema), dar ca trebuia facut asta atunci, "proaspat", nu dupa o vreme, atunci cand am aflat eu. Si ca daca am pierdut acel tren, asta e, se vindeca cand s-o vindeca.
Pe cand la un sportiv, imediat i se fac investigatii, sta imobilizat, este altfel tratat, dupa alt protocol fata de un om obisnuit. N-am auzit in viata mea un sportiv, sa stea pe tusa 6-8 luni din cauza unei entorse... Sta pe tusa atatea luni la o cccidentare grava, rupturi, operatii etc, dar daca ar sta pt o entorsa atata, i s-ar duce pe apa sambetei toata cariera. Si atunci grija medicului fata de un pacient care practica sport este mult sporita de grija unui pacient obisnuit. Protocoalele difera, de ce?
Eu ca om normal, care nu fac sport de performanta, nu am dreptul la o calitate a vietii buna? Numai sportivul are dreptul sa scape de entorsa in 2-3 saptamani, eu cam om obisnuit sa asptept bine mersi 1 an, schiopatand si cu dureri?? Si eu as fi scapat mai repede de disconfort, de dureri, daca as fi beneficiat de procedurile de recuperare aplicate sportivilor (imobilizare in gips, diverse alte proceduri de nu le cunosc eu, ca nu-s din lumea sportului)
Toti optopezii zic: n-ai fractura, nu-i nevoie de gips... sportivul de ce are nevoie?
Intreb pentru ca eu la vremea respectiva am fost foarte suparata si m-au chinuit mult sechelele entorsei, despre care toata lumea atunci, a zis ca este banala..