Pe 9 Iunie, Parlamentul European a adoptat regulamentul propus de Comisie, de reducere a costurilor și formalităților pentru cetățenii care trebuie să prezinte un document public, într-o altă țară a UE
În prezent, cetățenii care se deplasează sau locuiesc într-o altă țară a UE trebuie să obțină o ștampilă pentru a dovedi că documentele publice ale acestora (cum ar fi un certificat naștere, certificat de căsătorie sau certificat de deces) sunt autentice.
În conformitate cu noul regulament, această ștampilă și procedurile birocratice legate de acesta nu va mai fi necesară atunci când se prezintă documente publice emise într-o țară din UE către autoritățile unui alt stat membru al UE, informează Ştiri din Belgia.
Noua reglementare se referă numai la autenticitatea documentelor publice, astfel încât statele membre vor continua să aplice normele naționale în ceea ce privește recunoașterea conținutului și a efectelor unui act public emis într-o altă țară a Uniunii.
„Avem o veste bună pentru cei care se mută într-o altă țară din UE, de exemplu, pentru a studia sau pentru a lucra”, a declarat Věra Jourová, Comisarul pentru Justiție, Consumatori și Egalitatea de Gen.
„Acești cetățeni trebuie să treacă de multe ori prin proceduri birocratice costisitoare și îndelungate pentru a prezenta un document public în vederea căsătoriei sau obținerea unui loc de muncă în țara în care trăiesc. Astăzi, am pus capăt acestei benzi roșii, ajutând oamenii să se miște cu ușurință în Uniunea European”, a adăugat Comisarul european pentru Justiţie.
Noul regulament va pune capăt unui număr de proceduri birocratice:
- documentele publice emise într-o țară a Uniunii trebuie să fie acceptate ca autentice într-un alt stat membru fără a fi nevoie de o ștampilă de autenticitate (adică apostila);
- De asemenea, regulamentul desființează obligația cetățenilor de a furniza, în toate cazurile, o copie certificată alături de traducerea legalizată a documentelor lor publice. Cetățenii pot utiliza, de asemenea, un formular standard multilingv, disponibil în toate limbile UE, pentru a evita cerințele de traducere;
- Regulamentul stabilește măsuri de protecție împotriva fraudei: în cazul în care o autoritate de primire are îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea unui document public, aceasta va fi în măsură să verifice autenticitatea acestuia cu autoritatea emitentă în cealaltă țară prin intermediul platformei IT existente, Internal Market Information System sau IMI.
Statele membre au doi ani și jumătate de la data intrării în vigoare a regulamentului să adopte toate măsurile necesare pentru a permite aplicarea armonioasă a regulamentului.
Background
În jur de 13 milioane de cetățeni europeni trăiesc într-o altă țară din UE decât propria lor țară. Conform unui sondaj Eurobarometer, 73% dintre cetățenii UE sunt de părere că ar trebui luate măsuri pentru a îmbunătăți circulația documentelor publice între țările UE. Cetățenii se plâng de multe ori de birocrația și costurile pe care aceștia trebuie să le suporte pentru a avea un document public emis într-o țară a Uniunii considerat ca fiind autentic într-o altă țară a Uniunii. Aceste formalități sunt excesive și inutile și pot afecta exercitarea de către cetățeni a drepturilor lor în temeiul tratatelor.
Regulamentul se referă la documentele publice în următoarele domenii:
– naștere;
– dovadă că o persoană este în viață;
– deces;
– nume;
– căsătoria, inclusiv capacitatea de a se căsători;
– divorțul, separarea de drept sau anularea căsătoriei;
– parteneriatul înregistrat, inclusiv capacitatea de a intra într-un parteneriat înregistrat și statutul de parteneriat înregistrat;
– dizolvarea unui parteneriat înregistrat, de separare de drept sau de anulare a unui parteneriat înregistrat;
– părinte;
– adopție;
– domiciliul și / sau reședința;
– naționalitatea;
– absența unui cazier judiciar;
– dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile locale și alegerile pentru Parlamentul European.
Regulamentul introduce formulare standard multilingve ca ajutoare de traducere a documentelor publice referitoare la:
– naștere;
– dovadă că o persoană este în viață;
– moarte;
– căsătoria (inclusiv capacitatea de a se căsători și de starea civilă);
– parteneriatul înregistrat (inclusiv capacitatea de a intra într-un parteneriat înregistrat și statutul de parteneriat înregistrat);
– Domiciliul și/sau reședința;
– Lipsa unui cazier judiciar.
Mai multe informații găsiți la acest link: Europa.eu
