Michellino, problema nu este ca recomanda abstinenta, caci cu asta multi suntem de acord pana la un moment dat...ci ca o promoveaza si leaga strans de casatorie ... si mai apoi, promoveaza casatoria pe viata, in care trebuie sa faci sacrificii, sa tolerezi, sa pui in balanța, sa te duci la terapie ...etc. Este efectiv ca o condamnare ...de altfel tonul duduiei suna ca o condamnare ...
Buflea, eu cred ca se exagereaza in ambele sensuri.
Daca ceea ce sustine michelle este tradus intr-o extrema inutila, adica daca sustii asa ceva chiar esti un ciudat, cum sa crezi asa ceva?
Viata sexuala incepe cum si cand vrea ea, e vorba de instinct, hormoni, cum ne putem opune la asa ceva? Sa ne invatam copiii cum e cu prezervativele, sa nu fie cumva prinsi nepregatiti...in rest, nu e panica man!
Eu cred ca putem imbina foarte bine o problema veche de cand lumea cu tendintele de tot felul si ale tuturor, fara sa credem ca una din alegeri este infailibila.
Adica se poate trai rezonabil fara sa te lasi prada (doar) hormonilor pana cand corpul, mintea sau momentul sunt optime, poti avea un partener pana mori, daca asta iti ofera siguranta si confort, poti merge la terapie daca ai probleme si da, poti tolera si face sacrificii fara sa pari vreun ciudat ultra-religios. Pur si simplu alegi sa faci asta asa cum altii aleg sa faca pe dos, adica sa-si tina echilibrul vietii tavalindu-se prin cat mai multe asternuturi.
Noi am pornit aici cu discutia de la educatie, cea sexuala in particular.
Pai vad din unele postari ca asta ar fi cumva ca o invitatie, adica uite uneltele, asa se face, hai la treaba...dar aveti grija, ca uite, ar trebui sa folositi aia, ca sa nu patiti aialalta. Si gata...ne-am facut treaba modern, mama ce destupati la creier suntem.
Cred ca educatia ar fi alta, informatia este capitala, dar alegerea trebuie sa apartina ficaruia iar daca esti copil ar trebui sa beneficiezi si de ajutor, nu informatia + treaba ta, eu ti-am spus, e viata ta...dar poate ma insel eu.