Europa se confruntă cu cea mai mare criză a refugiaţilor de la războaiele din Balcani din anii '90. În viziunea Washington Post, UE are cinci opţiuni pentru a face faţă valului de refugiaţi.
1) Să nu facă nimic.
Vara aceasta, Europa a încercat să pună la punct un plan pentru distribuirea refugiaţilor. La acel moment, era vorba de circa 40.000 de persoane. Planul a căzut însă, după ce mai multe state, în special din Europa Centrală şi de Est, nu au fost de acord să preia un anume număr de refugiaţi. Şi există mari îndoieli că se va ajunge la un acord pe noua propunere a Comisiei Europene.
Pro: Sunt puţine argumente în favoarea acestei soluţii, dar asta nu înseamnă că nu se poate întâmpla. Fiecare lider european răspunde în faţa propriului electorat, ceea ce face ca uneori înţelegerile la nivel european să fie dificil de realizat. Acest status quo este bun pentru ţările cărora nu le sunt pe plac refugiaţii şi care, potrivit actualelor reguli europene, pot deporta solicitanţii de azil în ţara de intrare în UE. Or aproape întotdeauna aceste ţări de intrare sunt Grecia, Italia şi Turcia, care se clatină sub afluxul de refugiaţi.
Contra: "Dacă Europa eşuează în chestiunea refugiaţilor, nu va mai fi Europa pe care am visat-o”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, care a decis să deschisă larg „porţile” Germaniei pentru a-i primi pe refugiaţi. Ea a avertizat că, fără un plan european, statele ar putea să fie nevoite să reintroducă controalele la frontieră, ceea ce ar reprezenta o lovitură majoră pentru unitatea Europei. Iar în timp ce unele naţiuni sunt mai generoase cu refugiaţii decât altele, traficanţii de persoane vor prospera din transportarea solicitanţilor de azil către Germania şi Suedia. Uneori cu consecinţe tragice.
2) Cote de refugiaţi.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus, miercuri, relocarea a 120.000 de refugiaţi aflaţi în prezent în Grecia, Italia şi Ungaria. Aceştia se adaugă la cei 40.000 pentru care CE a propus deja un plan de relocare în mai.
Pro: Propunerea lui Juncker va reduce povara de pe umerii celor trei state europene – Grecia, Italia şi Ungaria – care au fost nevoite să facă faţă afluxului de peste 400.000 de solicitanţi de azil care au ajuns anul acesta în Europa. Chiar dacă propunerea vizează relocarea unui număr mult mai mic decât ar fi necesar pentru gestionarea situaţiei, ea va crea cadrul pentru un sistem care să fie extins ulterior. În plus, ca o măsură de compromis, naţiunile care s-au opus acceptării de refugiaţi, precum Slovacia, au posibilitatea de a da bani.
Contra: E o picătură de apă în ocean. Germania intenţionează să preia, anul acesta, 800.000 de solicitanţi de azil, şi a anunţat că este pregătită pentru primirea a 500.000 anual, timp de mai mulţi ani. În faţa acestor cifre, planul european pur şi simplu nu e suficient.
Şi există o serie de întrebări spinoase la care trebuie găsite răspunsuri:
- Ce se întâmplă când un solicitant de azil care are rude în Franţa este relocat în Lituania?
- Într-o Europă frontieră cum pot forţele de ordine să se asigure că refugiaţii rămân acolo unde sunt repartizaţi?
- Ce se va întâmpla cu solicitanţii de azil neincluşi în aceste cote?
- Vor fi opriţi în taberele de refugiaţi de la marginea Europei sau vor încerca să ajungă în Europa Occidentală?
Nu trebuie uitat faptul că multe ţări, în special din Europa Centrală şi de Est, se opun acestor cote.
3) O operaţiune militară împotriva traficanţilor care-i ajută pe refugiaţi să ajungă în Europa.
Marea Britanie şi alte ţări fac presiuni pentru obţinerea unei autorizaţii din partea Consiliului de Securitate al ONU privind desfăşurarea de nave în Marea Mediterană care să intercepteze vasele ce aduc refugiaţi din Libia şi Egipt. Peste 2.700 de refugiaţi au murit anul acest după ce astfel de vase s-au scufundat în Mediterana.
Pro: Planul îi va descuraja pe traficanţi, care, adesea, au legături cu crima organizată şi profită de pe urma unora dintre cei mai vulnerabili cetăţeni ai lumii. Mai puţine vase care să aducă prin Mediterana refugiaţi vor reduce dimensiunea crizei din Europa şi ar putea să-i descurajeze pe unii imigranţi economici care vin în mod ilegal din Africa şi Asia de Sud. Iar o prezenţă navală sporită în Marea Mediterană ar putea face ca operaţiunile de căutare şi salvare atunci când se scufundă vase ce transportă refugiaţi să fie mult mai eficiente.
Contra: Oprirea traficanţilor nu înseamnă că vor fi soluţionate cauzele mult mai profunde ale crizei refugiaţilor. Doar va transfera povara pe umerii altor ţări. Şi într-un fel, acest plan este o soluţie la o problemă care deja nu mai este atât de actuală. În cursul acestui an, cea mai mare parte a traficului cu refugiaţi s-a mutat din Mediterana în Balcani: solicitanţii de azil fac o călătorie mică pe mare, între Turcia şi insulele greceşti din apropiere, apoi călătoresc spre Europa Occidentală prin Macedonia, Serbia şi Ungaria.
4) Relocarea refugiaţilor direct din taberele din vecinătatea Siriei şi din Siria.
Vă amintiţi Lista lui Schindler? Sau eforturile americane de a reloca refugiaţi din Vietnam în anii 1970?
Ar însemna ca diplomaţii europeni să se ducă să le dea vize refugiaţilor în ţările din vecinătatea Siriei unde s-au refugiat peste patru milioane de sirieni.
Pro: Probabil că aceasta este cea mai umană opţiune, întrucât ar pune capăt traficului de persoane. Refugiaţii ar fi îmbarcaţi în avioane care i-ar duce din Turcia, Liban sau Iordania direct în Europa, protejându-i de riscul de a cădea pe mâinile traficanţilor de persoane, care le pot cere până la 10.000 de dolari pentru a-i transporta către Europa. Este soluţia sugerată de premierul David Cameron care a anunţat, luni, că Marea Britanie va prelua 20.000 de sirieni direct din taberele din Orientul Mijlociu, în următorii cinci ani. "În primul rând, vrem să-i încurajăm pe oameni să nu facă această călătorie periculoasă”, a spus Cameron.
Contra: Realist vorbind, există puţin sprijin politic în Europa pentru o operaţiune de o asemenea amploare, care ar ridica presiunea pusă asupra taberelor din Orientul Mijlociu. Angajamentul lui Cameron pentru următorii cinci ani echivalează cu numărul de refugiaţi primiţi de Germania într-un singur weekend. Şi nici nu e sigur că înmânarea de vize la faţa locului va stopa afluxul către Europa. De astfel de scheme ar beneficia cei mai vulnerabili refugiaţi. Solicitanţii de azil care încearcă în prezent să ajungă în Europa sunt cei cu resurse, care pot plăti, uneori sume mari, traficanţilor de persoane.
"Când ai de-a face cu un dezastru umanitar, şi spui «cred că pot reloca 25 de persoane», oamenii îţi vor râde pur şi simplu în faţă”, spune Elspeth Guild, specialist pe probleme de migraţie la Center for European Policy Studies din Bruxelles.
5) A aduce pacea în Siria, Afganistan, Irak şi Eritrea.
Aceste ţări în care au loc conflicte interne furnizează cel mai mare număr de solicitanţi de azil. Dacă n-ar fi existat conflicte violente aici, Europa nu s-ar fi confruntat cu această problemă a refugiaţilor.
Pro: Toată lumea ar fi fericită.
Contra: Nu se va întâmpla prea curând.
=====
http://www.euractiv....din-europa-1422