127 raspunsuri la acest subiect

[redactor]

Cum definiti fidelitatea in cadrul unui cuplu? Exista limite care nu se pot calca? Cum definiti acele limite?

[Rufus]

Exista lume care spune (si eventual cauta studii care sa demonstreze) ca omul nu-i construit sa fie fidel. Asta pentru ca omul este totusi un animalut cu instincte si unul din instincte este perpetuarea speciei, care este ingreunata daca ai un singur partener. Asa ca hai la reprodus!

 

Totusi oamenilor nu le place sa fie asemanati cu animalele, pentru ca au evoluat mental si deci sa avem pretentii, ce naiba. Nu stiu cum de evolutia asta a adus si zazania in cuplu, adica nu accepti ca partenerul tau sa "se imperecheze" si cu alti oameni, insa este cert ca in randul oamenilor, mai mult sau mai putin, nu se accepta cu draga inima infidelitatea.

 

Totul tine de propria educatie. Daca din start nu accepti acest lucru, indiferent ca e vorba de tine sau de partener, doar un accident poate sa te deturneze de la conceptia ta si asta nu-l vad decat ca pe orice...accident. Chiar daca esti iertat sau primesti un sut in dos.

Daca insa ai de la inceput ideea ca viata nu merita traita fara a avea experiente cat mai multe, atunci faptele tale vor produce niste efecte pe care trebuie sa le accepti fara sa te plangi. Eu nu pot da sfaturi si nici nu stiu daca e bine sa traiesti asa sau altfel.

Pot spune insa ca fiecare ar trebui sa traiasca dupa propria vointa, dar cu capul pe umeri, ca sa-i fie cat mai bine. Bine pe care si-l alege singur.

 

Aud de multe ori ce bine e in familiile poligame. Un barbat are mai multe neveste, dupa cat isi permite, tine la toate, le respecta, etc. Iar ele traisc in armonie una cu alta. Ei bine, nu-i chiar asa ceea ce mie imi spune ca indiferent de educatie sentimentul de posesie asupra partenerului si mai ales asupra laturii sexuale ale acestuia nu difera intre civilizatii si culturi. O fi o trasatura genetica...si ne intoarcem iar la animale.

[redactor]

wow ce frumos ai scris Rufus. Chiar eram curioasa cine intra intr-un astfel de topic - deloc simplu.

 

Este pana la urma fidelitatea o chestiune de caracter?

[Rufus]

Este pana la urma fidelitatea o chestiune de caracter?

 

Vorbind de oameni, cu siguranta asa este.

Desigur, notiunea de caracter e mai cuprinzatoare, nu e numai educatie, ci si multe din latura personala a fiecaruia.

Nu stiu despre ce e vorba la animale, sunt cateva specii fidele in cuplu pana la moarte, tot ceva genetic trebuie sa fie, natura nu prea lasa ceva la voia intamplarii.

[marius]

https://www.ted.com/...guage=ro#t-7887

[Rufus]

Marius, foarte dragut filmuletul.

Din pacate nu-mi ofera nimic nou, doar pune in ordine ideile.

Idei care nu-s noi...si pastreaza dilemele si misterul.

E bine sa inseli? E bine sa nu inseli?

Pentru amandoua intrebarile, acelasi raspuns: DA. Sau NU.

Mi-a placut.

[carlad]

E o chestie foarte subiectiva si uneori situativa asta cu inselatul si nu cred ca exista un raspuns general valabil. Cei care se afla in fata dilemei ar fi bine sa puna fata in fata  ce le aduce pozitiv inselatul si care sunt riscurile. In functie de ce predomina vor putea alege.

Cei care deja au facut- o pot povesti cum s-a terminat la ei si daca s-a meritat. 

Din punctul meu de vedere inselatul e, mai devreme sau mai tarziu, oribil. Pentru ambele parti.

[andacos]

Ma scuzati,dar eu chiar nu inteleg intrebarea "e bine sa inseli?"

 

Care ar putea fi "beneficiile",in interesul cui ar putea fi bine?

 

Eu pot sa va povestesc din postura de femeie inselata...dar de fapt nici nu vreau sa-mi amintesc durerea aia,de asta oricine imi poate raspunde(asta pentru ca Rufus vorbeste pe deasupra capului meu,deic nici nu astept sa-mi raspunda el)in ce consta "binele"ala...ii multumesc anticipat.

 

Eu cred ca inselatul e de fapt fuga de propriile responsabilitai,de prorpiile greseli,de propriile esecuri.

Editat de andacos, 09 septembrie 2015 - 18:04 .

[Letitia1]

Ma scuzati,dar eu chiar nu inteleg intrebarea "e bine sa inseli?"

 

Care ar putea fi "beneficiile",in interesul cui ar putea fi bine?

 

Eu pot sa va povestesc din postura de femeie inselata...dar de fapt nici nu vreau sa-mi amintesc durerea aia,de asta oricine imi poate raspunde(asta pentru ca Rufus vorbeste pe deasupra capului meu,deic nici nu astept sa-mi raspunda el)in ce consta "binele"ala...ii multumesc anticipat.

 

Eu cred ca inselatul e de fapt fuga de propriile responsabilitai,de prorpiile greseli,de propriile esecuri.

Ha,ha. Am crezut ca sint singura care nu inteleg intrebarea, mai ales dupa ce am vazut ca Rufus, dupa ce a dezbatut problema, a ajuns la concluzia : si da si nu!!! Cum frate si da si nu? Pai cum te mai uiti in ochii partenerului dupa ce l-ai inselat? 

[XIO]

Dat fiind faptul ca am trait intr/un mediu in care daca nu inselai se mirau cei din jur, pot spune ca da, relatiile extraconjugale pot duce la imbunatatirea relatiei de baa. Asa spun cei care ppractica. :))) Iti amintesti ce ai acasa si apreciei mai mult. Sau a foost o perioada de plictiseala in cuplu si rellatia extraconjugala a ajutat sa sara de hopul asta.

Ca argument general valabile  ca shit happens si ce sa faci  :)))

 

eu nu sunnt construita ca sa insel. Flirte, dar atat, e mai mult de distractie. nu as putea sa insel pt ca nu pot sa mint. Daca vreau s ainsel inseamna ca nu imi mai iubesc partenerul iar asta inseamna ca relatia nu mai are rost si ca trebuie terminata.

dar nu as sputea in veci sa il sarut pe altul sau sa fac sex cu altul si s avin ca o panseluta acasa, sa imi sarut sotul, ba chiar sa fac si sex sau sa ii fac mancare. no no.

Barbatii gandesc insa altfel.