195 raspunsuri la acest subiect

[michelle-usa]

Sa ai 50 mil si sa-ti faci probleme unde investesti?

De ce sa investesti?

Nu ajung?

Nici eu n-as mai merge la servici. Nici o secunda. Si zau daca m-as plictisi...as avea atatea sa fac...

stii cum e pilda in biblie cu cel care a ingropat banutul ...

[BlackCat4evR]

Sunt intrebata daca il mai iubesc? Da, il iubesc si nu-mi doresc sa ne despartim, nici nu vreau sa ma gandesc la asta, stiu ca si el ma iubeste, dar s-a blocat la o idee..aceea a lenii cand ajunge acasa si a ignorantei a tot ce-l rog. Va multumesc sincer pentru raspunsuri, pentru sfaturi! cel mai probabil voi incepe sa nu mai fac nimic pentru el, doar pentru mine si copil, cu toate ca mi-e teama de efect..si-mi pare rau ca trebuie sa raspund tot cu egoism..

Nu e egoism! E spre binele familiei voastre... 

Si eu am avut un pic de furca cu treaba prin casa, dar am avantajul ca am un "job de barbat", si mi-e usor cand vin inghetata de pe santier sa zic ca eu azi nu am chef sa fac nimic, doar sa ma joc cu fie-mea. Usor-usor s-a lasat implicat. (Desi s-a mai lasat si cu tipete si reprosuri). 

[lai]

Eu, din papucii de acum, zic ca nu mi-as lasa serviciul daca as castiga la loto. Dar, pe principiul ca nu stii niciodata cum ai reactiona intr-o situatie pana nu esti in situatia respectiva, zic si ca ar exista posibilitatea sa-mi schimb perspectiva (insa cum nu joc la loto..).

De gale caritabile ca activitate principala sigur nu m-as ocupa :) Cu galele am facut-o deja, si ca participant, si ca organizator, si nu mi se pare mai stimulant decat ce fac acum. E drept iarasi ca nu am facut-o din postura de multimilionara, dar acolo chiar ma indoiesc ca mi-as schimba perspectiva radical ;) In alte forme de voluntariat insa da, m-as implica.

[Victoria_mami]

Cauta-ti job si gestioneaza toti banii (inclusiv cei de tigari). Nu mai spala decat cand ai timp, nu mai gati decat cand ai timp, nu mai fa sex decat cand ai disponibilitate, daca cere ceva ofera doar la schimb cu altceva, daca nu-i convine sa fie sanatos si sa faca el.

Daca nu vrea, sa fie sanatos si sa faca daca si cand si cum o vrea dar sa nu faci tu. Fa-ti tie ce ai nevoie si copilului. 

 

Marius, chiar? Sfatul ala cu "gestioneaza TOTI banii  (inclusiv cei de tigari)" zau ca e aiurea. Adica el aduce bani in casa si ea are dreptul sa decida ce se face cu TOTI banii??? Hai sa fim seriosi! Sau te refereai cumva doar la banii ce-i face ea daca isi ia un job? Ca aia e altceva.

[Victoria_mami]

Poate oi fi eu altfel decat restul, dar eu nu vad cum e "spre binele familiei" ca ea sa gateasca/spele numai ptr. ea si copil... asta (dupa parerea mea) desparte clar familia. Adica ea ii transmite lui mesajul "familia mea sunt eu si copilul", tu esti pe langa. Pe acelasi principiu, el poate la fel de bine sa iasa sa cumpere mancare ptr. el si ptr. copil si nu si ptr ea. Si aici ar sari toata lumea ca nu e corect. Si NU spun ca ar fi... insa daca gatesti, gatesti ptr. toti trei, daca speli rufe speli ptr. toti trei, sau iti iei bagajele si copilul si te muti intr-un loc al tau unde sa nu mai fie si el, sotul, sa profite de munca ta. (NU, asta nu e deloc un sfat ptr. Mihaela, ci vb in general).

[marius]

 Sunt cazuri si cazuri. Unii au bun simt, inteleg, accepta si participa la rezolvarea tuturor problemelor de cuplu, altii sunt crescuti (asta e adevarul meu cel putin) intr-un spirit de (nu e treaba mea, nu e treaba de barbat, nu am chef etc.) si efortul se rezuma la am adus bani de aici treaba ta eu in casa nu fac nimic. Acest gen de persoane isi lasa aruncate hainee murdare pe unde apuca, farfuriile, lucrurile in general, sunt dezordonate samd. Asta e opinia mea cel putin. Din pacate acest gen de persoane fac ceva daca sunt constranse de situatie, adica nu au incotro, altfel nimic, niciodata.

Acum sunt doua sanse:

1. Sa faca pentru ca nu are incotro si familia va rezista cu aceasta reasezare e drept pe o pozitie de forta

sau

2. Sa nu faca nimic indiferent de pierderi si in acest caz  viata celuilalt va fi un calvar si o va duce atata timp cat va rezista fizic/psihic dupa care o sa apara divortul in mod inerent.

 

Nu am prea vazut exceptii.

[Mihaela_Lupu]

Buna ziua tuturor! trebuie sa recunosc faptul ca am urmarit parerile, sfaturile voastre timp de o saptamana, mai mult nu am putut deoarece am avut o cadere psihica, am plans timp de doua saptamani, am fost destul de deprimata, dar am avut o discutie lunga cu sotul meu, am spus absolut tot ce aveam de spus, amandoi, ne-am ascultat reciproc, bineinteles cu grimase, pufniri si altele, dar am comunicat. Din punctul meu de vedere el nu vrea sa inteleaga ce-mi doresc eu, si-a format propriul confort, fara a se gandi la parerile celor din jur. In schimb i-am promis ca este ultima oara cand ii vorbesc despre ce ma deranjeaza, acum stie prea bine, nu poate spune ca nu i-am comunicat, si i-am mai promis ca daca nu va face el o schimbare, atunci voi face eu, nu a inteles ce anume am vrut sa spun, se teme doar ca il voi parasi, dar asta nu este solutia, nu. Un an mai am de lucrat part-time, pentru ca am copilul in grupa mica, mai sta acasa cate o saptamana, chiar doua, si nu am alta varianta in momentul de fata. Dar de la anul va avea imunitatea formata, voi putea face fata cu job full-time. Bineinteles ca schimbarea din partea mea consta in a fi mai indiferenta, a face lucrurile exact cand pot si ce pot, fac mancare la 3 zile, spalat de 2 ori pe saptamana, curatenie generala (o fac singura, normal) doar sambata, in rest dau cu o matura in fiecare zi, trebuie asta. In rest, ce nu-i convine, i-am zis clar ca nu fac, sunt obosita, sa faca. Bineinteles, tot ce-i spun ii spun pe un ton firesc, fara tipete. Vede ca m-am racit de tot ce inseamna menaj, nu de copil sau de el, doar de menaj. A inceput, dupa o vreme chiar sa schimbe copilul dimineata pentru gradinita, sa faca si un fel de mancare ce nu am avut eu chef sa-l fac si el vroia neaparat acea mancare. Nu imi fac sperante ca va face mai mult, dar e bine si asa. 

 

In definitiv, solutia gasita de mine, a fost sa fiu mai detasata, sa nu fac un capat de tara dintr-o treaba neterminata azi, o pot face exact cand pot, si incerc ca tot ce fac sa fac din placere. Si deja ma simt mai bine. Am inceput sa ma axez si pe cariera mea, incerc sa-mi fac un echilibru intre familie si job, si nu ma mai bazez pe sot, daca vrea bine, daca nu. nu. Problema mea, cred ca a fost faptul ca am crezut prea mult in el, iar el, incet incet m-a dezamagit. Din pacate, ma detasez de ce am crezut. De ce? Pentru ca in timp, oamenii se schimba, isi schimba principiile, dorintele, crezurile. Asa ca trebuie sa ma conformez si sa ma bazez mai mult pe mine. Dupa acele doua saptamani de cadere libera, tot ce fac, fac fara ca pe sot sa-l bag in ecuatie, ii spun doar: maine merg la doctor, sau la cumparaturi sau unde mai am de mers. Si vede ca pe el nu-l invit, nici in parc, atunci cand iau copilul la plimbare. Se baga singur in ecuatie, si exact asta mi-am dorit de fapt. Sa se implice, in activitatile de familie. 

 

Va multumesc pentru timpul si ideile acordate, sa ne auzim de bine!

 

 

[Alizee]

Mihaela, felicitari ca ai reusit sa te ridici singura. 

 

Pt a-l face pe sotul tau sa inteleaga ca ai nevoie de implicarea lui, egala cu a ta, in tot ce inseamna viata de familie, trebuie sa fii perseverenta. Nu mai face tu tot, inclusiv cumparaturile sa le faceti impreuna.

 

Succes ! 

[Rufus]

...sa ajuti si pe altii care sutn in nevoie...

 

Ei da, asta e o motivatie.

Vezi? De aia-i bine ca nu am banii astia...nu am tentatii inutile

[marius]

Mihaela - in viata ar trebui sa fim alergatori de maraton, deci ai grija cum iti dozezi energia. Nimeni(nici tu) nu are ce sa faca cu un om terminat dupa 100 de metri cand trebuie sa ajunga macar 42.000 de metri.

Gandeste... inainte de toate. Si de noua ori daca e cazul, intreaba, consulta-te ... si fa o singura data si bine. Viata nu e un concurs.