15 raspunsuri la acest subiect

[szivarvany]

Da, de asta bonele nu le luam de pe strada ... fara recomandari , fara sa le cunoastem ...

[Selene_Bunny]

Noi am cautat pe cineva tanar, fara fite, care sa se ocupe exclusiv de copil pe perioada verii si numai supraveghere si joaca, program de la 9 la 14. Au fost zile in care d-ra a stat mai mult, acum vine doar sambata, fiind copila la scoala.

 

Atentie si la pretentiile bonelor, eu am specificat foarte clar ce doresc si ca mai mult de suma X nu pot oferi, si am avut surpriza de a mi se spune ca, daca nu ofer de aproape 4 ori suma X, persoana nici nu discuta. Desi eu nu cerusem ce considera ea ca are de oferit. S-a lasat cu insinuari si avertismente din partea ei catre mine.

 

Trebuie sa va spun ca eu am riscat, neavand niciun fel de recomandare. In plus, copila a dorit o d-ra de liceu sau facultate, nu pe cineva mai in varsta de atat. Pana acum, nu am niciun motiv sa cred ca nu am ales bine, copila ii sare d-rei in brate de cum intra pe usa.

Editat de Selene_Bunny, 19 februarie 2015 - 09:31 .

[ellinia]

Noi am avut o singura bona, timp de cinci ani. La inceput mi-a fost foarte greu, nu aveam incredere in ea, vreo doua luni am iesit impreuna cu ea afara cu copilul, sa se obisnuiasca unul cu altul. Eram cam exagerata, recunosc. Pana a zis sotul meu, gata, sa ma hotarasc, ori o tin si am incredere in ea, ori ii o las acasa si stau cu copilul pana implineste 18 ani :)) asa ca am pastrat-o, si tare bine am facut! A ajuns sa faca parte din familie. Era de-o seama cu mama mea si ne intelegeam tare bine. Nu i-am cerut niciodata sa faca nimic in afara de a se ocupa de copil, sa-l plimbe, sa-l culce, sa-i dea sa manance, etc. Voia ea sa faca: spala vase daca gasea in chiuveta, intindea rufe daca eu nu aveam timp, ii facea lui Stefan de mancare, mai calca daca gasea rufele stranse, etc.

 

Ar trebui de la inceput sa te hotarasti ce vrei de la bona ta si, in functie de persoana pe care o gasesti, va puteti intelege. Eu am discutat cu cineva, la inceput, care mi-a spus, fara sa-i fi zis eu ceva inainte, ca ea nu face menaj, doar sta cu copilul. Mi se pare normal sa stabiliti de la inceput. Eu i-am zis de la inceput ca nu vreau sa faca nimic in plus, a fost alegerea ei. Nu mai zic ca imi facea de Paste o pasca cu ciocolata dementiala - na ca mi-am adus aminte de ea sa o sun sa vad ce mai face. :)))

[Anda08]

se pare ca "bunicutele", bonele mai in varsta sunt cele mai bune :))

[cristiama]

La noi cu bonele a fost ca intr-o comedie. Una extrem de proasta.

 

Prima bona luata prin agentie cu toate recomandarile posibile a fost relativ ok prima luna cat am stat amandoua cu copilul.

Dupa, cand eu am inceput serviciul, si ea n-a stiut de camerele video.. hmmm. Era draguta si atenta cu el cu exact 10 min inainte sa ajung acasa, si ii gaseam intr-o mare verva si bucurie.

Atat!

In rest il ignora complet, absolut complet!

Am clacat intr-o vineri seara, dupa vre-o 2 saptamani.

A ajuns sotul acasa si eu deja ii dadusem de mancare copilului, si a adus un sandvis. Copilul meu de 2 ani a "furat" sanvichul si s-a ascuns sub masa sa il manance!!!

Asta dupa ce intr-o zi i-a facut supa de pui copilului, din pui organic, da n-a vrut sa manance copilul.

Zic eu, nu-i nimic ca ii dau eu pe seara sa manance.

Si a iesit minunata supa, da n-a mai ramas!?! Poftiiiiim?????? A gatit dintr-un pui intreg!

 

Si i-am zis sotului ca de luni nu ma intereseaza cu cine las copilul bona aia nu mai calca la noi in casa.

 

Si ne-a ajutat o vreme dna de la curatenie si o cunostinta, mai cu schimbul, au fost relativ ok, da nu sa sper ca are ceva de invatat copilul de la ele.

 

Dupa am reusit sa gasim, mama unei colege, doamna gen bunica de la care copilul a invatat cantece si jocuri, doar ca a devenit ea bunica destul de repede si nu a mai stat cu noi.

 

Si iar a inceput calvarul: o bona, cu recomadari de la cei la care lucrasera, tanara, draguta. Care m-a intrebat in prima zi daca poate sa vorbeasa la tel. Sigur ca poate!

Si ajungea la noi, nici nu astepta sa ies pe usa, isi punea casca in ureche si vorbea.. continuuuuu!!

a cronometrat-o soacra, a vorbit 1,5 ore la rand, fara nici o pauza. Si zice:

- Ce-i prostia asta sa te joci cu copilul?

 

Ma rog, am mai continuat cu inca 2 bone, asta in decurs de un an!!!

 

A fost ce-a mai naspa perioada din viata mea, sa imi las copilul pe mana cuiva!

 

Noroc ca de la 3 ani si un pic am inceput o gradinita buna si toata lumea fericita si progresele copilului uimitoare!!!!

Eu tot incercasem gradinita pe parcurs dar lua prea des viroze copilul.

 

Ce sfaturi as avea?

Cum sa fie bona? Stiu mai repede cum sa nu fie:

 

- sa nu fie grasa ca nu se poate apleca la nivelul lui, si ii e greu in parc sa tina pasul cu copil mic

 

- bunicuta la copil de 2 ani nu face fata, prefera sa stea in casa ca ii e greu cu bicicleta, copil, jucarii pe scari, lift, drum si tie iti spune "n-a vrut copilul afara"

 

- sa ii placa sa se joace cu copilul. Daca dupa 20 de minute de discutie nu s-a asezat pe jos sa fie la nivelul copilului... hmmm n-o sa o faca niciodata

 

Noi n-am gasit, va doresc voua mai mult noroc!

 

 

[cristiama]

La noi cu bonele a fost ca intr-o comedie. Una extrem de proasta.

 

Prima bona luata prin agentie cu toate recomandarile posibile a fost relativ ok prima luna cat am stat amandoua cu copilul.

Dupa, cand eu am inceput serviciul, si ea n-a stiut de camerele video.. hmmm. Era draguta si atenta cu el cu exact 10 min inainte sa ajung acasa, si ii gaseam intr-o mare verva si bucurie.

Atat!

In rest il ignora complet, absolut complet!

Am clacat intr-o vineri seara, dupa vre-o 2 saptamani.

A ajuns sotul acasa si eu deja ii dadusem de mancare copilului, si a adus un sandvis. Copilul meu de 2 ani a "furat" sanvichul si s-a ascuns sub masa sa il manance!!!

Asta dupa ce intr-o zi i-a facut supa de pui copilului, din pui organic, da n-a vrut sa manance copilul.

Zic eu, nu-i nimic ca ii dau eu pe seara sa manance.

Si a iesit minunata supa, da n-a mai ramas!?! Poftiiiiim?????? A gatit dintr-un pui intreg!

 

Si i-am zis sotului ca de luni nu ma intereseaza cu cine las copilul bona aia nu mai calca la noi in casa.

 

Si ne-a ajutat o vreme dna de la curatenie si o cunostinta, mai cu schimbul, au fost relativ ok, da nu sa sper ca are ceva de invatat copilul de la ele.

 

Dupa am reusit sa gasim, mama unei colege, doamna gen bunica de la care copilul a invatat cantece si jocuri, doar ca a devenit ea bunica destul de repede si nu a mai stat cu noi.

 

Si iar a inceput calvarul: o bona, cu recomadari de la cei la care lucrasera, tanara, draguta. Care m-a intrebat in prima zi daca poate sa vorbeasa la tel. Sigur ca poate!

Si ajungea la noi, nici nu astepta sa ies pe usa, isi punea casca in ureche si vorbea.. continuuuuu!!

a cronometrat-o soacra, a vorbit 1,5 ore la rand, fara nici o pauza. Si zice:

- Ce-i prostia asta sa te joci cu copilul?

 

Ma rog, am mai continuat cu inca 2 bone, asta in decurs de un an!!!

 

A fost ce-a mai naspa perioada din viata mea, sa imi las copilul pe mana cuiva!

 

Noroc ca de la 3 ani si un pic am inceput o gradinita buna si toata lumea fericita si progresele copilului uimitoare!!!!

Eu tot incercasem gradinita pe parcurs dar lua prea des viroze copilul.

 

Ce sfaturi as avea?

Cum sa fie bona? Stiu mai repede cum sa nu fie:

 

- sa nu fie grasa ca nu se poate apleca la nivelul lui, si ii e greu in parc sa tina pasul cu copil mic

 

- bunicuta la copil de 2 ani nu face fata, prefera sa stea in casa ca ii e greu cu bicicleta, copil, jucarii pe scari, lift, drum si tie iti spune "n-a vrut copilul afara"

 

- sa ii placa sa se joace cu copilul. Daca dupa 20 de minute de discutie nu s-a asezat pe jos sa fie la nivelul copilului... hmmm n-o sa o faca niciodata

 

Noi n-am gasit, va doresc voua mai mult noroc!