8 raspunsuri la acest subiect

[Admin]

 

Ce frumos este sa ai copii! Si totusi copiii aduc in viata familiei, a cuplului, o serie de tensiuni. Care a fost in cazul vostru cea mai mare sursa de stres dupa ce ati avut copii?

 

Raspundeti la sondaj si comentati la acest mesaj! Oferiti sfaturi despre cum ati depasit aceste momente!

Subiectul este unul educativ care are ca scop "pregatirea pentru a deveni parinte".

[monicabo]

Pai sunt mai multe.

 

Eu la un moment dat, dupa ce au trecut niste luni de la nasterea primului copil, m-am simtit cumva "privata de libertate" pentru a face ceva actiuni la care nu se preta prezenta copilului mic: mers la un film, la o terasa, cascat gura prin cate un magazin. Mereu trebuia sa gasesc pe catecineva disponibil sa stea cu bebe. Si toate astea au durat 3-4 ani cumulat (avand in vedere ca am nascut copiii la diferenta mica). Eram angrenata doar in treburile privind copiii, nu puteam sa fac nimic pt sufletul meu. Cat a fost primul copil bebe, hai sa zic ca mai aveam timp de citit o carte, sa vazut un film la tv, cat avea bebe perioadele de somn, dar pe urma am taiat si astea de pe lista. Cat dormeau ele dupa amiaza, nu stiam ce sa fac mai intai prin casa, ce sa ma mai gandesc la micile placeri....

Acum s-au asezat toate cam de vreo 2-3 ani, cand ambele au devenit copii mai mari, cu care am putut sa ma inteleg, pe care le mai puteam lasa sa se joace fara sa stau la 10 cm de ele....

[Alexia27]

Sunt multe surse de stress, nu numai una, si e greu sa declar un castigator. Cred ca depinde de cati copii ai...adica: la primul copil este perioada de adaptare si trezirea la realitate, diferenta intre cum credeai ca o sa fie si cum e pe bune. In perioada asta, pana se aseaza lucrurile parintii sunt obositi, nu mai au timp pentru ei, viata sexuala si romantismul se duc naibii. Reapar un pic mai tarziu.

De la al doilea copil incolo apar si altele...certurile intre copii, galagia permanenta (azi mi-au "cantat" gazele mici tot timpul, cand pe rand, cand impreuna), din nou oboseala, poate si presiunea financiara (depinde de situatia familiei). Timpul personal...depinde de cat ajutor ai. Eu nu am deloc. Nici ajutor, nici timp personal. Stressul asta se schimba si el o data cu cresterea copiilor...de la starea permanenta de zombie, la creier pe bigudiuri de la tipete si tantrumuri, la probleme cu gradinita/scoala, dupa aia drame pre/adolescentine, examene etc...

 

Da despre ce e frumos nu avem voie sa vorbiiim? 

[dianama]

Presiunea financiara cred. La mine a fost cel mai mult libertatea.
Adică nu aveam cu cine sa îl las și trebuia sa fac multe ..pana când d am găsit grădiniță buna ...Am crezut ca inebunesc .

[monicabo]

Alexia27, zgomotul de fundal e prezent tot timpul, m-am obisnuit de mult cu el, face parte din viata de zi cu zi. Daca e prea liniste, incepe sa mi se para ciudat :)))))

[Selene_Bunny]

Nesiguranta ca fac bine ceea ce fac, alimentata de cei din jur.

Lipsa de ajutor in primele luni de viata ale copilului.

Sentimentul ca nimic nu imi mai apartine, totul este si la dispozitia copilului.

Depresia.

Greutatile financiare.

 

Apropo de libertate, nu am petrecut, in aproape 6 ani, nicio noapte departe de ea. Daca s-ar intampla, cred ca mi s-ar parea ciudat si tot cu gandul la ea as fi.

[Mik]

Alte probleme : sa nu intirzii !

 

Vorbesc foarte serios : cind eram singura si apoi cu sotul, eram fara ajutor (si nici nu aveam nevoie), am stat in concediul de maternitate (pina la 3 luni pentru baietei si pina la 8 pentru fetita) si m-am intors la serviciu. Chestiile cu shoppingul, statul la o terasa la o cafea, mincatul cu vreo prietena se petreceau in pauza de prinz. (si acum le fel, insa mai rar caci m-a pus cel cu coarne sa-mi pun activitati sportive de citeva ori pe saptamina).

 

Stresul cel mare era sa ajung la timp la ore, ca ma asteptau studentii, si sa nu carecumva sa vomite vreunul fix inainte de a pleca   sau sa-si verse cana de lapte pe haine. Cind erau mai marisori si-i luam la 5 jumatate stresul era sa pot merge bine cu masina si sa ajung la timp (fara ceata, fara sa ma tina nimeni de vorba fix cind ies din cladire, etc ...).

Si stresul asta cu "sa nu intirzii" se manifesta si acum. Aseara a inceput sa ninga, am intrat in panica, am cautat lopetile de deszapezit, am deplasat masinile ca sa pot iesi mai repede din curte, am pus ceasul sa sune mult mai devreme ca sa pot da zapada la lopata si sa putem ajunge la timp (eu si baietelul mare care vine acum cu mine, ca cei mai mici se duc cu autobuzul). Stresul meu a fost degeaba : cei 3 cm de zapada erau aproape topiti.

[dianama]

A da ...și problema intatziatului.
La 5 tre sa îl recuperez de la gradi.si noi am început gradi de mici , de la nici un an.peste tot am pus soneria la birou, acasă , în mașină ...sa vedeți ce suna toate la 4 ...

[dianama]

A da ...și problema intatziatului.
La 5 tre sa îl recuperez de la gradi.si noi am început gradi de mici , de la nici un an.peste tot am pus soneria la birou, acasă , în mașină ...sa vedeți ce suna toate la 4 ...