Sari la conținut

Sari la conținut


- - - - -

Cum sa imi ajut rudele sa constientizeze/accepte ca copilul lor are o problema ?

autism

111 raspunsuri la acest subiect

#1
QiaoBing

QiaoBing

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.159 mesaje

Postat 18 septembrie 2014 - 16:02

Am nevoie de un sfat, ce si cum sa fac, cum sa pun problema astfel incat sa nu mi se “inchida usa in nas”.

 

Nepotelul meu are 3 ani si o luna si de aproape 1 an nu mi se pare normal cum evolueaza si cum se manifesta.

 

E un copil obtinut cu greu, dupa cateva FIV-uri. Cumnata mea nu fusese niciodata insarcinata pana atunci, sarcina a decurs f bine, nastere prin cezariana fara complicatii, copilul a fost ok la nastere.

Nu ne intalnim f des pt ca suntem in localitati diferite, asa ca am putut sa sesizez evolutiile copilului de la o vizita la alta.

 

Pana pe la 2 ani mi s-a parut ca s-a dezvoltat normal. Am o filmare cu el cand avea cateva luni si “vorbea” cu mine, gangurind, cand a inceput sa mearga se catara peste noi pe canapea/fotoliu si se lipea de noi, afectuos. Nu mai stiu cand a inceput sa spuna primele cuvinte, tata, mama si inca cateva. Nu a avut probleme de sanatate decat f putine raceli. Totul parea in limitele normalului, poate cu mici exceptii carora nu le-am dat importanta atunci. Singurul lucru care batea la ochi era grija excesiva a parintilor si supra-cocolosirea, ca sa ii zic asa. Ma gandeam ca poate si eu in situatia lor as fi fost o closca paranoica cu copilul meu.

 

La un mom dat imi amintesc ca sotul mi-a povestit ca nepotelul a fost destul de rau racit, l-au tinut mai mult in brate, ca “s-a rasfatat” si nu mai vrea sa vorbeasca. Cred ca dupa acest episod am inceput sa sesizez, rand pe rand, problemele. Ce ma intriga este ca parintii par sa fie f senini, li se pare normal, sunt de parere ca pe copil nu trebuie sa il fortezi, sa il „dresezi”, ca atunci cand se va simti el pregatit va vorbi/face/invata ceva. Ba mai mult, in putinele discutii cumnata mi-l lauda, ca o uimeste de fiecare data cat e destept etc. La probleme le gaseste scuze. Incerc sa o inteleg, chiar daca nu am copii. E greu sa accepti ca copilul tau, mai ales obtinut atat de greu, are probleme. Nu cred ca nu si-a pus intrebari si nu a cautat pe net, dar s-a agatat de raspunsurile „convenabile”, pe care ni le da si noua. Ce ma intriga este insa ca nu par sa reactioneze in nici un fel, sa nu ia nici o masura. Si mi-e ciuda ca timpul trece in defavoarea copiului.

 

Sa iau insa pe rand ce am sesizat eu.

 

  • Contacul vizual. Pur si simplu nu mai reusesc sa interactionez cu copilul cam de 1 an, nici eu nici sotul meu. F rar reusesc sa ii prind privirea pt 1 sec. La inceput am crezut ca nu ma mai place pt ca ma vede rar. In ultimul an copilul a fost mereu preocupat de ceva, de regula cu ochii in tableta lui. O data chiar m-am revoltat si am intrebat daca  il lasa asa mereu cu tableta pt ca nu reusesc sa interactionez cu el, cumnatul mi-a zis ca „doar in week-end”

 

  • Nu raspunde, nu intoarce capul, nu are nici o reactie cand il strigam, eu, sotul, soacra-mea. M-am gandit ca poate nu aude bine, dar se sperie de zgomote, asa ca nu e asta cauza. La ultima vizita de spatamana trecuta am facut ca la avioane sa ii atrag atentia si tot nimic, era preocupat de masinute lui. Am indraznit sa o intreb pe cumnata daca raspunde vreodata si mi-a zis senina ca da, atunci cand vrea el. Ca a mai vazut copii in parc, in special baietei, ca fac asa pe gica contra cand insisti sa faca ceva la comanda. Tot „cand vrea el” aduce si masinuta rosie, daca ii ceri. Cred ca din cauza presiunii tacute a celor din jur asupra parintilor, la ultima vizita cumnatul a incercat sa faca ca din intamplare o demonstratie, i-a cerut sa ii dea masinuta rosie, chiar i-o arata, dar copilul nici nu l-a bagat in seama, asa ca a trecut lejer peste moment.

 

  • Nu mai vorbeste, absolut nici un cuvant. Maraie cand cere ceva sau e nemultumit, lalaie o linie melodica uneori cand se joaca ... cam atat. De cate ori am incercat sa aduc discutia cumnata a fost f ferma, va vorbi cand va fi el pregatit, baieteii de regula vorbesc mai tarziu ... si ca oricum intelege ce ii spune, daca ii zice hai la bucatarie sa iti dau lapte intelege – la 3 ani sa te lauzi ca intelege asta ?!?

 

  • Nu arata cu degetul. Cand vrea ceva ii de mana te duce acolo. Prin primavara la o masa festiva mi-a folosit mana ca sa ia ceva de mancare de pe un platou. Cumnata l-a scuzat repede, ca asa e el, nu ii place sa se murdareasca, Dar o spunea chiar cu titlu de mandrie. La ultima vizita soacra incerca sa interactioneze cu el (au stat mai mult in ultima vreme si o accepta), ii lua manutele si isi mangaia fata. Copilul tot incerca sa faca alta miscare cu mainile, ea persevara cu mangaiatul. A intervenit cumnata repede si i-a spus sa il lase sa faca miscarea pe care o vrea el, pt ca vrea sa ii arate nasul. Ca uneori asa face, arata pe ea nasul, ochii etc, ea ii spune ce sunt si el rade.

 

  • Flutura mainile. Cand se bucura ridica mainile si pocneste din degete. Are o tableta pt copii, sta cu ochii in ea si asculta povesti/muzica, si destul de des ridica mainile in spatele urechilor si pocneste din degete.

 

  • Merge pe varfuri. In casa umbla descult si una-doua il vezi pe varfuri. De Craciun cand a primit un trenulet electric a topait numai pe varfuri minute in sir, cu mainile fluturand deasupra capului si strigand doar „uuuuu”. Cumnata parea amuzata, ca asa se bucura el. La ultima vizita l-am vazut si putin in afara casei si mi s-a parut ca si cand merge e tot pe varfuri, am intrebat-o pe cumnata si a zis ca mi se pare, din cazua papuceilor, ca sunt putin mai mari ...

 

  • In primavara am sesizat un nou semnal. Masa festiva, mancare, sticle. El aduna toate sticlele si le alinia. Ne-au spus ca asta e noua lui „pasiune”, toata lumea a privit-o ca pe o toana de copil. In cotinuare face asta. La ultima vizta cand a ajuns in casa s-a dus in bucatarie si a inceput sa scoata cutiile de conserve din dulap, le-a aranjat in linie pe jos, dupa care le-a abandonat. Am vrut sa ma joc cu el atunci cu cututiile, sa le facem turnulete ... ceva, dar nu l-au mai interesat.

 

  • Anul trecut era pasionat de roti, cum se invart. Soacra-mea povestea ca si in parc punea masinuta pe jos si se culca langa ea ca sa vada cum se invarte roata. Nu o impingea, doar o fataia sucurt inainte-inapoi. Cand a primit trenuletul electric l-a luat si el sa il studieze, tot la roti.

 

  • Accepta greu jucariile noi, si f greu pe cele care fac zgomot. Cand era mic, parintii nu ne lasau sa insistam cu o jucarie pe care i-o aduceam cadou daca el avea o reactie de fereala. Spuneau ca se va juca cu ea peste ceva timp, dupa ce se va obisnui. Ultima data i-a cumparat soacra cat au fost la plimbare un camion, ceva care facea zgomot. Cumnata i-a scos bateriile de pe drum. In casa eu nu am asistat decat la scena in care il ia dintre celelalte jucarii, isi da seama care este si ii da drumul din mana, marand/scartaind (asa face cand nu ii convine ceva) si isi baga degetele in urechi. Tatal a intervenit prompt si a eliminat jucaria-problema.

 

 

Uff, si ar probabil ca ar mai fi, dar am scris deja destul de mult, nu stiu daca are cineva rabdare sa citeasca atat. Mie mi se par manifestarile din ce in ce mai evidente si nu inteleg cum cei din jur sunt (sau macar lasa impresia ca sunt) atat de relaxati.

 

Problema este cum sa ii fac pe parinti sa constientizeze/accepte ca copilul lor are o problema si ca trebuie sa ia masuri rapid, fara a fi data afara din casa.

Cand a facut 3 ani i-am dus cadou 2 carti de lucru cu copilul – ceva din seria „copilul destept” pt 2-3 ani si 3-4 ani. Cand a intrebat-s sotul pe cumnata daca a lucrat ceva din carti, i-a raspuns ca s-a uitat ea pe ele si ca sunt mult prea grele. Deci „apropoul” asta a esuat.

Cumnatul are ciudateniile lui, idei si principii de viata diferite decat marea majoritate, inclusiv ca nu vrea sa „dreseze” copilul sa zica/faca/aduca ceva la „comanda” daca el nu vrea, cu atat mai putin sa nu ii dea ceea ce isi doreste spune cuvantul, iar cumnata pare sa fi aderat la parerile lui. Nu era de acord nici cu dusul copilului la gradinita. L-am dus in vara asta putin la o gradinita privata doar cateva ore pe zi, cumnata mi-a povestit ca nu a plans, ca i-a placut cu copii, ca educatoarea dupa prima zi l-a laudat ca e f receptiv si destept. Acum nu il mai duc din motive financiare. La cea de stat nu pot, pt ca nu vorbeste si inca nu face la olita. Luna trecuta cat au fost la mare a inceput sa il deranjeze pampersul probabil din cauza caldurii si a cam renuntat singur la el, dar nu are alternativa.

 

Soacra mea a incercat sa vorbesdca cu cumnata de curand si a rugat-o sa il duca la dr, sa ii faca o evaluare, s-a oferit sa plateasca chiar ea consultatia, dar cumnata a refuzat pe motiv ca dr, chiar daca nu ai nimic, te scot bolnav. Nu stiu cat de convinsa este sau doar asta afiseaza fata de ceilalti aceasta seninatate.

 

Ma gandeam sa ne ducem pana la ei – eu, sotul si soacra (socrul e un dificil impulsiv care da cu bata in balta cand ti-e lumea mai draga) si sa scoatem leucoplastul brusc, chiar daca doare, ca sa vada buba. Sa le spunem ca am venit pentru ca il iubim pe copil si ca este in interesul lui sa actioneze cat mai repede, ca noi le suntem alaturi, ii vom sprijini si ajuta. Ca intelegem cat de mult il iubesc, dar ar fi cazul sa se intrebe daca nu cumva copilul lor nu face anumite lucruri nu pt ca „nu vrea” ci pt ca „nu poate” si ca astepata ajutor de la ei.

Sotul e sceptic ca cumantul va sta in camera dupa prima fraza. Ori va iesi, ori ne va da pe usa afara din casa lui (a avut o astfel de reactie fata de socrul). El propune o discutie doar cu sora lui.

 

Sper ca a avut cineva rabdare pana aici. Imi cer scuze ca am scris asa de mult, dar ma roade f tare aceasta problema in ultima vreme, azi noapte nici nu am dormit. Simt ca trebuie sa fac ceva si nu stiu care pas e cel potrivit ca sa nu o dau in bara si sa ratez ocazia.

 

Va multumesc mult

 

 


  • 0

#2
marius

marius

    Membru VIP

  • Moderators
  • 24.054 mesaje

Postat 18 septembrie 2014 - 16:16

Mda.... probabil copilul nu are nimic special. Asa cum au spus - isi va da drumul pas cu pas nu exista standarde de atins pana la varsta X trebuie sa... pana la Y  trebuie sa... samd

Atata vreme cat este sanatos, stie la nivelul lui sa comunice de ce are nevoie si cum anume sa o faca, atata timp cat persoane calificate (educatoarele) au spus ca este un copil normal receptiv samd inseamna ca asa este. 

Pe de alta parte cred ca este o greseala destul de mare sa va bagati nasul in treburile(familiile) altora si sa le spuneti ce si cum sa faca. Categoric nu e treaba voastra, nu este responsabilitatea voastra si daca vi se cere opinia puteti sa o spuneti. In rest ... acasa la voi intre voi.


  • 3

#3
CorinaDani

CorinaDani

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 12.963 mesaje

Postat 18 septembrie 2014 - 16:45

pentru inceput, sotul tau ar trebui sa discute cu sora lui, intre patru ochi si in afara casei.

daca acest demers nu reuseste, nu cred ca e cazul sa mai insistati/reveniti.

sper ca micutul sa aiba doar o "intarziere" in dezvoltare si nu ceea va este voua teama ca ar putea avea....


  • 0

#4
maryella77

maryella77

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 1.736 mesaje

Postat 18 septembrie 2014 - 17:37

Imi suna atat de cunoscut aceasta poveste.Vorba vine poveste pentru ca stiu ca este cat se poate de adevarata. Eu , lucrand cativa ani cu copiii de toate varstele pot spune ca intr-adevar unii "isi dau drumul mai tarziu".Dar sunt anumite lucruri , deprinderi pe care toti trebuie sa le faca , daca nu exista niciun retard psihic sau fizic.

Faza cu educatoarele care spun ca e ok pe mine una nu m-ar linisti pt ca majoritatea prefera sa nu se bage in astfel de discutii, sa nu isi asume anumite responsabilitati.

Exact asa s-a comportat la varsta respectiva si baietelul nasilor nostri .Si eu tot asa m-am dat de ceasul mortii sa ii fac sa inteleaga ce si cum.Le-am tot batut apropuri pana nu am mai rabdat si le-am zis pe direct. De atunci s-au racit relatiile intre noi pentru ca nu vor sa accepte ca ar putea fi anumite probleme cu copilul lor,Din pacate acele probleme s-au adancit , iar acum la 6 ani merge la clasa 0, dar limbajul nu e ok nici acum,nici pe departe, are gesturi nelalocul lor, nu intelege ce i se explica , etc. Daca ar fi fost dus la o evaluare realista la timp poate toate acestea ar fi fost mult indreptate astazi.

Parerea mea este sa discutati in oras undeva cu ei direct, sa le expuneti ingrijorarile voastre si sa le ziceti ca exista solutii si ca este ultima oara cand discutati pe sub asta. E copilul lor , alegerea lor, dar sa ia hotarari in cunostiinta de cauza. Mai bine sa va inselati voi decat ei pentru ca anumite lucruri nefacute la timp nu mai pot fi recuperate.

Dar daca ei sunt asa, e bine sa va asteptati sa vi-i faceti de dusmani o perioada.

Iti inteleg extrem de bine frustrarea, dar , dupa ce discutati clar cu ei, incearca sa te detasezi de subiect ,ca nu ai de ales.


  • 0

#5
Aqai

Aqai

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 10.143 mesaje

Postat 18 septembrie 2014 - 17:42

Qiao, nu te supara ca-ti spun.

 

da, daca iei lista de simptome ale autismului, o sa bifezi tot ce ai scris tu.

 

DAR

 

nu e problema voastra si nu aveti de ce sa interveniti daca parintii nu va solicita parerea. daca vrei sa faci ceva bine, va vedeti voi de treaba voastra, si daca parintii va implica vreodata, faci atat cat iti cer.


  • 0

#6
QiaoBing

QiaoBing

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.159 mesaje

Postat 18 septembrie 2014 - 19:26

Multumesc mult de pareri. Am luat legatura asta-seara si cu o asociatie care se ocupa de terapia copiilor cu autism sa vorbesc cu un specialit. Sfatul a fost sa incerc sa le dau informatii, cate putin, fara presiune.
Stiu ca nu e treaba noastra, ca fiecare isi creste copilul cum crede de cuviinta, dar in acelasi timp am exemplul proaspat al unei foste colege, mama de baietel care cu toate ca se ducea la pediatru si semnala problema, dr ii tot spunea sa lase copilul in pace, ca se va rezolva de la sine cu timpul ca e prea mic sa il duca la specialist. Cand nu a mai putut sa stea cu mainile in san si s-a dus la specialist inainte de varsta la care recomandase pediatrul, a intrebat-o de ce a asteptat atat, daca venea mai repede problema se rezolva mai usor. Nu e acelasi gen de problema, dar am stat cu ea in birou zi de zi si am vazut-o cat a suferit ca nu si-a ascultat instinctul. Si in aceeasi masura stiu cum jucam peretel cu ea cand incercam sa ii zicem ceva legat de copil, pur si simplu refuza sa asculte.
As vrea sa aud si parerile unor mame care au un copil cu probleme. Sa vad cat de mult ar fi luat in considerare un sfat, o parere spusa obiectiv despre problema primite cand erau in perioada de negare. Si cum vad situatia acum, cum si-ar fi dorit sa actioneze cei apropiati.
Daca se dovedeste ca m-am inselat, ca totul sunt doar toanele sau etapele unui copil, prefer sa imi asum gresala in fata parintilor, sa ma declare persona non grata, decat sa fi putut face ceva sa ajut copilul si sa nu fi facut.

Editat de QiaoBing, 18 septembrie 2014 - 19:32 .

  • 0

#7
andacos

andacos

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 24.220 mesaje

Postat 18 septembrie 2014 - 19:50

 Nu e acelasi gen de problema, dar am stat cu ea in birou zi de zi si am vazut-o cat a suferit ca nu si-a ascultat instinctul.

Exact...asta e cuvintul ,hmmm...d ebaza ,as spune ,pentru o mamica.

 

o mamica are insitnct,simte cind ceva nu e in regula,Orice mamica...chiar si cele care fac pe strutul uneori,au instinct si stiu cind ceva nu e ok.

 

Mie mi se pare corect comportamentul tau de matusa,ai vazut,ai observat,mi se pare normal sa semnalezi.Insa dupa ce ai smenalat...te retragi si lasi familia sa ctioneze ,exact cum crede de cuviinta.Doar daca ti se cere ajutorul,te implici.

 

Deci daca nu ai semnalat pina acum,o poti face...chiar daca parintii nu vor privi cu ochi buni la inceput,stiu ca ai/ati procedat asa ,pentru binele copilului.

 

Dupa ce ai semnalat...te retragi si-i lasi pe ei sa actioneze.


  • 1

#8
QiaoBing

QiaoBing

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.159 mesaje

Postat 18 septembrie 2014 - 20:07

Recunosc ca acum sunt destul de afectata si surescitata de problema (am vazut copilul recent), de aceea incerc sa imi temperez pornirile, scriu aici, citesc in alte parti, discut cu sotul ... refulez cat pot si sper ca atunci cand voi decide ce pas sa fac sa il fac cu calm, fara sa ma las furata de val - ati vazut doar ce logoree m-a pocnit la inceput.
De aceea apreciez toate parerile si va multumesc pt rabdare si implicare. Nu indraznesc sa discut subiectul cu prietenii, nu mi se pare corect fata de rude sa le discut viata si problemele, sa ii expun asa. Aici, fara sa dau nume, pot sa imi descarc suftetul, asa cum discut si despre problemele mele la topicul FIV
  • 0

#9
dyanaM

dyanaM

    Membru incepator

  • Membri
  • PunctPunct
  • 371 mesaje

Postat 19 septembrie 2014 - 08:04

    Ca mama de copil cu dizabilitati iti pot spune ca este foarte greu sa accepti asa ceva. Am cunoscut familii cu copil cu probleme, au facut tomograf, a iesit creierul varza dar ei spuneau ca nu e tomograful bun. Sotul meu inca mai spera ca copilul nostru sa mearga, asta dupa 5 ani in care nici nu isi tine capul. 

     Sfatul meu aste sa mai purtati o discutie cu ea. Daca nu vrea sa accepte nu mai insistati caci se va supara. Sunt multi parinti care nu vor sa accepte ca copilul lor are o problema.


  • 0

#10
QiaoBing

QiaoBing

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.159 mesaje

Postat 19 septembrie 2014 - 08:45

dyana multumesc, conteaza f mult parerea ta. Multa sanatate puiului vostru si voua multa putere.


  • 0





Etichetat si cu autism

Ultimele Intrebari

  • Despre sarcina

    djyrin1
    - Ieri, 19:54

  • Sarcina - panica

    BE1992
    - Ieri, 13:03

  • Calcul indemnizație creștere copil

    Loredana (Lore)
    - Ieri, 12:11

  • Mișcările bebelusului

    Magdalena124
    - nov 20 2019 23:48

  • Menstruatie

    buruia1
    - nov 20 2019 23:33

Grupuri

  • Varicela in sarcina

    Magdabebe2
    - mar 21 2019 17:19

  • Cataracta congenitală

    DanielaRa
    - dec 20 2017 17:09

  • Bebe cu probleme sold

    Dediut
    - nov 12 2015 16:14

  • Logopedie

    vorbestecorect
    - iul 11 2015 14:52

  • Copii cu Diabet

    RoxanaZoita
    - apr 22 2013 13:02

Bloguri

  • Ecografie 13 saptamani

    Silvia87
    - Ieri, 22:21

  • Voi ce carti despre bebe cititi?

    Oanapdrr
    - Ieri, 13:24

  • Morfologia trimestru I

    Lacra.S
    - Ieri, 12:38

  • Voucherele Materna

    Oanapdrr
    - nov 20 2019 15:45

  • Dependenta

    Rusuana89
    - nov 20 2019 15:37

Retete

  • Tarta de prune si miere

    Anda08
    - aug 20 2019 12:37

  • Salata de capsuni

    Anda08
    - iul 03 2019 12:02

  • Clatite sau pancakes cu nuca de cocos si fructe

    Anda08
    - mar 29 2019 12:13

  • Salata de bulgur cu creveti si conopida

    Anda08
    - ian 23 2019 11:29

  • Galette cu fructe de toamna

    Anda08
    - nov 06 2018 14:38