16 raspunsuri la acest subiect

[Admin]

Nici nu a facut primul copil un an si Ducesa de Cambridge este din nou insarcinata! Puteti sa spuneti: tipic pentru familia regala! Au nevoie rapida de mostenitori cu sange albastru. Dar intrebarea din acest subiect ramane:

 

Cat de repede este bine sa-ti planifici al 2-lea copil? Care este diferenta optima intre copii? Care este parerea ta?  Ce sfat dai tinerelor mamici? Argumenteaza te rog caci ne dorim o dezbatere!

 

Iata cateva idei interesante care pot sa ajute in dezbatere:

• diferenta mica intre copii este importanta, se pot lua unul cu celalalt
• am nevoie de o pauza! Abia mi-am format o rutina cu primul. Daca mai vine unul, cedez psihic!
• este greu! dar dupa ce cresc o sa te feliciti ca nu ai asteptat prea mult.
• am nevoie sa-mi fac doza de fumat, vin, cafea pana incep iar o abstinenta
• daca ai o bona buna sau mama / soacra foarte saritoare, trebuie sa profiti
• vreau sa ma intorc la servici. Daca mai fac unul cariera mea este terminata si ma abonez la statul acasa!

Care este parerea/sloganul tau? Ce sfat ai da mamicilor care se confrunta cu aceasta dilema?

 

mai cititi: 

• Esti pregatita pentru al doilea copil? | Desprecopii
• Mai multe despre venirea celuilalt pe lume - Despre Copii
• De ce al doilea copil e mai greu de conceput? | Desprecopii
• Esti pregatita pentru al doilea copil? Fa acest TEST si vei afla

[buflea]

Eu am doi copiii la diferenta de 1 an si nu mi se pare ideal :
- cand erau mici a fost foarte greu. La 2 si 1 an am crezut ca n-o mai scoatem la capat cu nici unul

- acum au aproape aceleasi preocupari, ceea ce da nastere la multa competitie si certuri

- cer amandoi aceeasi cantitate de atentie si te-ar rupe in doua numai sa obtina mai mult

- pe viitor costurile vor fi foarte mari si duble in aceeasi perioada de timp.

Ideala dupa mine este diferenta de 3-4 ani. Eforturile se intind pe timp mai indelungat dar nu au intensitate dubla.
Personal, nu stiu cum o sa tin doi copii, in acelasi timp, in college.

P.S. Am votat "pana in 5 ani"

Editat de buflea, 11 septembrie 2014 - 16:21 .

[michelle-usa]

intre mine si fratele meu sunt 11 ani differenta.

 

in copilarie nu am simtit cca am frate ci  un al 3-lea parinte...

in present nu avem de nici o legatura asa de suflet...(poate unde e si distanta) vorbim, nu suntem certati, dar  nu a fost niciodata o conectie, o prietenie adinca, fratzeasca de care aud la altii sau vad in filme...

 

 

unul dupa altul e greu, am vazut la fratele meu care a avut 2 fete la un an distanta

 

-le-a dat in aceasi clasa de la inceputul scolii, ceea ce le-a usurat un pic anii scolari, avind aceleasi teme.

 

-la fost foarte greu pt parinti cand le-a dat la facultate datorita costurilor duble.

 

-fetelor le-a fost usor, fiind mereu impreuna, sunt f unite.

 

ps. am votat pana in 5 ani.

3-5 mie asta mi se pare diferenta de virsta cea preferabila.

Editat de michelle-usa, 11 septembrie 2014 - 21:04 .

[J G]

Noi nu ne-am mai dorit al doilea copil, dar cred ca atunci cand avea Carla 6 ani as fi putut sa ma ocup de un bebelus.

[Madanic]

Ai mei sunt la 2 ani si noua luni diferenta. A fost ok, de descurcat ne-am descurcat dar cum zice si Buflea cheltuielile nu-s de invidiat. Copii mei nu sunt in competitie unul cu celalalt, si le place enorm sa se joace impreuna, nu am idee cum de au ajuns sa se adapteze asa, poate doar sunt personalitati compatibile. Bella e foarte multumita ca-l are pe Edi de copil in joaca ei, iar edi e fericit ca are cine sa-l bibileasca.

Si eu am avut nu frate mai mic cu 11 ani decat mine, si saracul a suferit tare cand am plecat de acasa la facultate si eu si sora mea. Mama a trebuit sa devina prieten de joaca pentru el, si intreba in continuu de ce nu are si el fratior sau surioara. 

Diferenta trebuie sa fie nici prea mica asa incat sa-ti dea timp sa iti revii, dar nici prea mare incat copii sa nu poata sa relationeze.

Eu cu fratele meu suntem apropiati insa lui i-a parut rau mereu ca nu a avut si el pe cineva de varsta lui.

[paulinio]

Intre ai mei sunt 4.5 ani.

Mai devreme pur si simplu nu aveam resurse (fizice, emotionale si materiale) sa-l facem.

Cel mare a fost foarte solicitant ca si bebe/copil mic... nu mi-as fi inchipui ca pot sa-l am pe el de 1.5 ani si un bebe mic... Ar fi fost prea mult pentru mine.

Acum se joaca cat de cat.... asteptam si cel mic sa mai creasca sa inteleaga, sa nu-i strice jocurile celui mare. Intradevar au preocupari destul de diferite... dar au si chestii comune: pasiune pentru masini, curse, condus...alergat, tipat... si pasiune pentru mami... sunt baietii mamii.

[mariana_flo]

Buflea are mare dreptate. Intre primii mei 2 copii este diferenta de 1an si 10 luni. A fost foarte greu cand aveau 2-3 anisori. Acum e putin mai bine. Al 3-lea copil a venit la diferenta de 5 ani fata pe primul si 3 ani fata de al 2-lea. E tocmai bine. Cele 2 surori mai mari se intrec care sa se joace mai mult cu mezina. Greu este si cu un copil si cu 2,3.... x. Conteaza doar sa te pregatesti intai psihic, apoi fizic, financiar,etc.

 

Am votat "diferenta nu este relevanta"

[Mik]

Am probat "amindoua" variantele . Intre cel mare si cel mijlociu sunt 3 ani si 3 luni de diferenta. E drept ca era foarte comod cu un singur copil mic (ieseam foarte des cu sotul si baietelul).

 

Apoi intre cel mijlociu si cea mica sunt aproape 18 luni. Am stat acasa 3 luni, apoi 4 luni, apoi 1 an. Anul cu trei copilasi ( cel mare avea 5-6 ani) si doi micutzi nu era prea greu, doar la coborit scarile.

Financiar, material, nu am avut mari modificari de facut, caci casa era gata, si fiecare masina avea un numar de locuri convenabil. Doar ca am luat o masina de spalat cu o capacitate de 10kg.

 

Cum sunt destul de "calculata", financiar n-ar trebui sa-mi fac probleme, decit ca vor toti trei  la universitati scumpe in strainatate (un MBA pentru cel mare si studii diverse la cei mici).

 

Acum nu cred ca in Anglia Kate si William fac copii pentru ca "Au nevoie rapida de mostenitori cu sange albastru", ci doar pentru ca asa au venit.

Noi aveam proiectat sa-l facem mai devreme pe cel mijlociu, insa l-am asteptat un an. Cind cea mica a dat semne de existenta, foarte devreme, am vazut ca era ea grabita, insa am luat-o ca atare .

 

Sfat : din moment ce copii vor sa vina pe lume, trebuie sa ne bucuram si sa ne organizam sa-i aducem pe lume, diferenta de virsta entre ei nu are mare importanta.

[mina]

Nu cred ca exista situatie ideala din acest punct de vedere. Intre ai mei sunt fix 9 ani si de cand s-a nascut fata tot gasesc avantaje si dezavantaje. Avantaje sunt multe, cel mare e deja suficient de responsabil sa-i las fata in grija cateva minute sa merg la baie sau sa-mi fac din treburi, ma ajuta la diverse chestiuni, ma bazez pe el sa se descurce singur in anumite situatii, o iubeste si o protejeaza imens pe soru-sa, samd. Dezavantajul e ca fata creste cu 3 parinti, Matei se poarta de multe ori grijuliu ca un parinte si il vad ca nu prea reuseste sa-si gaseasca de joaca cu ea (bine, ca si ea e mica si inca nu prea stie mare lucru). E posibil ca peste ani si ani sa nu fie foarte apropiati, desi mi-as dori sa nu fie asa. Apoi, baiatul are programul lui (scoala, tenis, eng, inot, etc) de care de cele mai multe ori trebuie sa ma ocup tot eu, si nu e deloc simplu cu fata dupa mine. Uneori mi-as dori sa fi fost diferenta mai mica intre ei si sa aiba plimbarile si parcurile la comun. 

 

Una peste alta, pentru cine-si doreste mai multi copii, important este sa ii aiba, nu conteaza diferenta dintre ei. Un parinte gaseste intotdeauna solutii. 

[monicabo]

Eu am fetele la 1 an si 4 luni distanta. Dupa parerea mea este ok asa. Este adevarat ca "minusurile" sunt faptul ca a fost greu in primii ani cu 2 copii mici care trebuiau supravegheati non stop, si faptul ca jucandu-se mult impreuna, invariabil, apar si certuri...

 

Insa si la diferenta de 2-5 ani intre ele, sigur s-ar fi certat si atunci. Poate cu alt repertoriu...  Iar daca ar fi fost diferenta mult mai mare, sa zic gen 10 ani, atunci nu ar mai fi interactionat prea mult, copii fiind, si ar fi fost ca 2 copii singuri la parinti.

 

Cheltuielile nu sunt mai mari asa, decat daca aveam 3-4 ani intre copii sa zicem. Daca era asa, cheltuiam pt copilul mare cu scoala, si pt cel mic cu gradinita. Asa cheltui pt fiecare din ei cu scoala (vorbesc aici la nivel de Romania, cu cheltuielile pe care le cunosc de aici)

 

In plus le pot duce la activitati similare pe amandoua, nu trebuie sa duc doar copilul mare, iar cel mic sa stea pe tusa doar sa se uite si eventual sa planga ca vrea si el, dar nu are varsta necesara. Nu am bunici sau alte rude la care sa fi putut lasa regulat copilul mic, sau care sa ma poata insoti permanent la activitati (ci doar ocazional). Asa, le-am putut da pe ambele la diverse activitati, putem merge cu ambele sa vizitam ceva samd. 

Am terminat mai rapid cu pampersii, cu trezirile noaptea, cu care recunosc, nu mi-a fost usor deloc. 

 

Fetele, in ciuda faptului ca se mai cearta (ca altfel nu se poate, dar se si impaca repede), petrec mult timp impreuna, se ajuta, isi simt lipsa cand nu sunt impreuna, isi doresc sa fie impreuna, dupa ce se vad dupa orele de scoala vorbesc mult una cu alta, isi povestesc.