Eh, una e sa continui sa iti iubesti partenerul/partenera care a murit, sa ii respecti amintirea, si sa continui sa iti amintesti cu drag si dor, si alta e situatia sa ii spui, sa arati, sa sugerezi zilnic noului partener/noii partenere ca nu se poate compara cu partenerul decedat: "eh, sarmale/friptura/supa/cozonac asa bun cum facea X nu stie nimeni face", sau "nimeni nu stia sa imi calce camasile ca X", "sofer mai bun ca X nu exista si nu va exista vreodata", si asa mai departe... ca sa nu mai vorbim si de comparatii facute inclusiv in momente intime.
Nu ii poti cere unui om care si-a pierdut partenerul de viata "sa isi revina" intr-un anume timp, dar daca simte ca inca nu e pregatiti pentru o noua relatie, mai bine e sa nu se angajeze. Nu e cinstit nici pentru noul partener/noua partenera sa intre sau sa ramana intr-o relatie unde mereu e simtita prezenta persoanei decedata pe post de "competitie". Asta nu inseamna ca pozele raposatului/raposatei sa fie date jos de pe pereti, mobile sau ascunse in sertare, ci ca pe pereti si mobile acum sa aiba loc si poze si imagini cu noul partener/noua partenera, iar noul cuplu sa isi poata cladi o viata si amintiri comune de-acum incolo. O relatie in care unul dintre parteneri traieste doar din amintirile trecutului nu are nici un viitor.