31 raspunsuri la acest subiect

[szivarvany]

Iesi cu prietenele la cafea, la o prajitura, la o plimbare. De ce sa nu iesi ??? De ce ti-e teama ??? Si tu esti o fiinta umana care poate respira fara sot si copil si sa stii ca si ei o fac fara tine. Asa e normal !!!

Daca te simti trista, inveseleste-te: cauta pe net comedii, cauta carti bune pe care sa le savurezi si care sa te bine-dispuna.

Fa ceva cand ai timp liber: tricoteaza o vesta pt fiica ta sau invata modele de freze :-) Sau fa bratari pentru amandoua. Sunt atatea chestii de facut, gasesti una care sa ti placa si sa gasesti linistea si bucuria, cateva minute pe zi.

Daca vrei sa zaci, fa-o. Azi e vineri. Imparte sarcini absolut necesare si vitale, cumpara ceva usor de gatit si gata. Stai in pat 48 de ore. Care e problema ???

[CorinaDani]

nikol, mai bine mergi la medic, sa-ti faci niste analize, poate ai vreo dereglare hormonala (tiroida, de ex.) sau ceva carente de vitamine/minerale, care iti dau aceste stari de oboseala, nervozitate.

daca totul e in regula dpdv medical, inseamna ca trebuie sa lucrezi la partea de psihic, incearca sa vezi partea plina a paharului. gandeste-te ca in comparatie cu foarte multi oameni de pe planeta asta, te poti considera o norocoasa pentru ca ai un job, familie, copil, un acoperis deasupra capului.

[blackgirl0]

Nikol24, si eu mai prin tineretea mea, sufeream de gelozie si momente de insecuritate emotionala. Insa stii de ce? Aveam prea mult timp liber, atat de multi timp, incat teseam aiurea scenarii ca sotul ma inseala, ca iese in mod voit la team-building-uri cu colegii, ca de ce el are iesiri saptamanale la sport/privit meciuri, ca prea se uita nu-stiu-cum la colega, ca bla-bla-bla. Pe-atunci eram inca studenta, stateam multe dupa-amiezi singura in casa.

 

Am ajuns acum sa plec la 8 dimineata si sa ajung acasa tot dupa 20.30, barbat plecat de 2 zile cu munca, abia acum mi-am dat seama ca nu am mai vb cu el de ieri de la pranz. Vine diseara si ne mai vedem duminica, caci eu am garda maine de 24 de ore.  Nu suntem suparati, pur si simplu suntem atat de ocupati ca numai am timp sa ma gandesc ce face, cum este. Plus ca mereu caut sa invat ceva nou, cel putin in profesie, incat nu am cum sa ma plictisesc, sa ma deprim.

 

Iar acasa... sunt atatea de facut, atatea proiecte  de amenajat/schimbat, incat nici acolo nu ma plictisesc! :)) Iar cand suntem acasa toti 3 iesim, caci treaba oricum o fac printre picatele si seara sau dimineata (gatit la 6.00, pus masina la 5, etc. etc ). Ba la iarba verde, la strand, prin imprejurimile orasului.

 

Si organizeaza-ti viata pe puncte, din toate punctele de vedere. Numai asa vei vedea pe langa minusuri (care sunt la toti, stai linistita:)), si plusurile.

 

Hai sa-ti scriu ce vad eu la tine:

 

- ambitioasa, statornica, ai un copil f reusit si sanatos, aveti apartamentul vostru, esti desteapta si sigur si frumoasa, pe langa tinerete!

[monicabo]

Probabil a ajuns la o saturatie, mai ales ca nici concediu nu a putut sa-si ia (adica sa plece undeva, nu ca si-a luat zilele respective si nu s-a dus la serviciu). Sa stii, conteaza mult sa pleci undeva, te mai aerisesti, te mai detasezi de problemele cotidiene un pic.

Coroborat si cu problemele din trecut...

 

Problema este ca atunci cand ai copii, nu-ti mai permiti luxul sa stai fara sa faci nimic :(( Adica poti, dar copilul trebuie dus in parc, trebuie sa manance, spalat, calcat, scoala dus, adus (ma rog, acum e vacanta, dar ca idee), serviciu... Aici depinde foarte mult de implicarea si intelegerea sotului... cat de mult de implica si ajuta... Ca daca e "doua maini stangi" si nu se baga... atunci adio odihna, si bulgarele de zapada creste si nu e bine :(

[szivarvany]

Sa nu exageram acum si cu treburile care sunt de facut.

Ca nu pica cerul daca amani sa speli rufele 3 zile, daca se mananca ce e in frigider, daca nu dai mopul etc.

 Eu tanjesc dupa 2 zile de concediu in care sa zac, ma preling aici pe taste si ma uit la calendar si ma apuca plansul (bine, ma simt rau fizic si asta ma darama de fapt).

Dar zau ca eu in acest weekend nu fac nimic extraordinar inafara sa zac. Si daca o sa pot, mergem la inot sau macar jos in parc. Iar daca nu voi putea, asta e. Am sa cer si eu intelegere, ca merit.

 

 Nicole, imi pare foarte rau ca te simti asa. Sper sa te poti odihni si sa ti revii un pic.

[monicabo]

Vis a vis de gelozie, ca m-am legat doar de partea de oboseala si rutina, de care m-am mai lovit si eu, deci cu gelozia, nu stiu ce sa spun, ca nu am experimentat-o si nici nu imi doresc. N-am avut probleme din astea...

 

Dar sotul tau iti da motive serioase? Ca si de aici incepe gelozia, cele mai multe femei devin geloase si neincrezatoare cand partenerii dau semna "necurate", alea clasice, de cele mai multe ori: telefoane misterioase, telefon pe silence mereu acasa, mesaje ciudate, comportament schimbat, iesiri tot mai dese fara familie, delegatii brusc mai dese (la acelasi loc de munca) si diverse neconcordante. Cred ca putine femei se apuca sa fie geloase de nebune.... zic si eu.

La voi cum este? Inteleg ca nu esti suspicioasa pt altcineva la orizont, ci pt faptul ca el tot iese .. Iese mult separat de voi, asa toata ziua buna ziua? Ca atunci e de inteles un pic, chiar si...

[monicabo]

Szivarvany  , de acord cu tine! Din punctul meu de vedere, totul poate fi amanat... eu oricum nu am pofta de mancare grozava, de cand cu caldura, bag salate multe de toate felurile, mancare gatita mai slabut.

 Uneori sunt atat de presata cu treburile astea casnice, incat am impresia ca e o gaura neagra, mereu se fac vase, mereu dezordine, mereu praf... de-mi vine sa-mi iau campii uneori... Si la mine sunt zile cand ajung tarziu acasa si parca nu stiu ce sa mai fac mai intai (eu asa alege sa ma bag in pat:))) )

[Selene_Bunny]

Nicole,

 

Referitor la copila:

 

Nu stiu cati ani are, dar daca are minimum 4, nu o sufoca. Are nevoie sa zburde in mediul ei, alaturi de copii, sa invete ceea ce strainii numesc "social skills", acele deprinderi sociale care ii ajuta pe copii sa reactioneze adecvat fata de stimulii din mediu, sa stie sa gestioneze un conflict de nivelul lor, sa stie sa isi sustina punctul de vedere, sa aiba curaj, sa isi dezvolte vocabularul, sa initieze jocuri, sa participe la jocuri, sa isi asume diverse roluri, sa li se valideze sau invalideze comportamentele.

 

Spun asta pentru ca am avut ocazia sa imi studiez copilul in diverse astfel de interactiuni si am vazut ca... se descurca. In acelasi timp, o adolescenta de vreo 13 ani din grupul de copii de la bloc nu se descurca si nu o data a fost luata peste picior de catre ceilalti copii, mai mici decat ea. Reactioneaza disproportionat fata de situatiile din afara celor 4 pereti si copiii vad asta. Nu e deloc bine pentru ea, statul mult in casa nu o ajuta deloc.

[Selene_Bunny]

gandeste-te ca in comparatie cu foarte multi oameni de pe planeta asta, te poti considera o norocoasa pentru ca ai un job, familie, copil, un acoperis deasupra capului.

 

Eu i-as recomanda sa priveasca in sus, nu in jos.

[paulinio]

Eu am ceva carti bune despre increderea in sine in format electronic si in romana (sa fie usor de citit).

Trimite-mi o adresa de email pe PM. (dar iti trimit luni caci sunt pe calculatorul de serviciu)