2 raspunsuri la acest subiect

[redactor]

Dovada certa a faptului ca un Harvard nu te ajuta in situatiile romanesti a fost acel hilar si penibil si jenant moment de ieri cand o absolventa de HArvard, foloseste ca argumente economice ... sufletul ....

 

Cred ca e un caz unic - ca o absolventa de Harvard sa devina ministru cu responsabilitati uriase in guvernul unei tari (deloc usor de guvernat). Ce experienta de a conduce o tara ai dupa ce iesi de pe usile facultatii? Eu cred ca mult prea slaba.

 

Da, e clar, Harvardul da bine la imagine... insa nu e panaceu universal ...

 

IAta scenele de comedie (dar reale) care dovedesc ce amatori conduc aceasta tara frumoasa.

 

 

 

[marius]

Cand o sa conduca 10-15 ani de jos in sus firme sau departamente .... poate ca teoria + abilitatile manageriale+experienta ar putea sa stea la baza unei astfel de responsabilitati.Chiar si asa opinia mea este ca ar trebui sa treaca si prin sistemul bugetar de jos in sus... ca sa invete "cum se mananca" o astfel de activitate si dupa 10-15 ani poate ca ar putea sa detina capacitatea de a administra o astfel de responsabilitate.

Dar asa... e o imagine frumoasa... si goala.

[redactor]

ce au vorbit cand au iesit de la intalnire:

 

- Tu ce zici, fă, Ionelo? Aveai chef de nişte aberaţii?

- Păi, nu aveam chef, dar…

- Numai aberaţii a debitat Băsescu. Total nepregătit!

- Aveţi dreptate, domnule prim ministru.

- Apropo, ce-i tot dădea cu meteo? Cică am avea de acoperit,  pe meteo, vreo 5-6 miliarde.

- Este vorba despre cum se proiectează vremea aceasta capricioasă asupra producţiei agricole. Dar eu cred că este prea devreme să pronunţăm cifre.

- Ţi-a plăcut cum i-am răspuns? ”O să lucrăm la toate!”. N-avea rost să mă iau în gură cu el. Am preferat să-l umilesc.

- I-aţi răspuns foarte la obiect, domnule prim ministru.

- Şapte virgulă patru milioane de oameni i-au spus să plece acasă. ..

- 7.403.836.

- … exact. Şi nu se dă dus, până la ultima înghiţitură. L-ai văzut? Transpirat, roşu la faţă…

- Foarte ugly.

- Şi bădăran! Păi, cum să începi tu o discuţie pe teme economice, cu o doamnă, şi să întrebi, hodoronc-tronc: ”Cum acoperim gaura”?

- A fost, într-adevăr, o întrebare indiscretă.

- N-am avut încotro, a trebuit să-l pun la punct!

- L-aţi pus.

- I-am zis-o: ”Noi deocamdată avem creştere economică şi vrem să mergem înainte”.

- Cu tot sufletul înainte, dacă ne lasă…

- Păi, ce, e după el? Ai auzit ce-a putut să spună, că scoatem ţara de pe traseu. E dus rău!

- Complet.

- Ai văzut cum se ruga de noi? ”Arătaţi-mi din ce se compune structura de venituri suplimentare”...

- Făcea aluzie la faptul că am avea venituri suplimentare...

- Să ni le ceară ANI! Ăsta crede că toţi suntem ca el, cu ochii după venituri suplimentare.

- Nu suntem.

- Poate am fost mai dur cu el şi te rog să mă ierţi dacă am ridicat tonul. Dar trebuia să-i dau o lecţie.

- Trebuia şi i-aţi dat-o.

- Două lucruri mă scot din sărite. Nu le suport! Minciuna şi ignoranţa.

- Aveţi dreptate, Băsescu minte şi ignoră, cum respiră. Vorba dumneavoastră.

- Sper că nu pui la suflet mârlănia cu Harvardul, cu Roubini.

- Care Harvard?

- Universitatea.

- Universitatea Harvard care am absolvit-o?

- Acolo bătea.

- Cred că îmi reproşa că nu am în CV un premiu Nobel. Dar, vă rog să mă înţelegeţi, Roubini e mai puţin riguros de felul său şi nu ar fi acceptat să lucreze cu el domnul Gherghina.

- Stai liniştită, după exerciţiul ăsta bugetar iei şi Premiul Nobel. Am pe cineva la Stockholm.

 

aici sursa.