In linkul pus de Eumada:
"Alan Dundes (folclorist la Universitatea Berkley) este autorul unui punct de vedere original asupra fenomenului, bazat pe opozitia dintre umed si uscat (asa se si intituleaza un studiu academic publicat de el: Wet and Dry: The Evil Eye).
Dundes considera ca credinta in deochi ar avea origine indo-europeana si semitica si ca nu ar fi existat in America, in insulele Pacificului, in Asia, Africa subsahariana ori Australia pana la contactul acestor civilizatii cu europenii.
El emite interesanta ipoteza ca la temelia credintei in deochi ar sta opozitia dintre umezeala sau apa, ca expresie a vietii si uscaciunea asociata mortii. Astfel, adevaratul rau pe care cel ce deoache il face victimei sale ar fi faptul ca il "seaca", il usuca, lipsindu-l de fluidele necesare vietii. Atinsi de privirea ochiului celui rau, copilasii incep sa vomite, mamelor care alapteaza le seaca laptele, la fel si vacilor sau altor animale care dau lapte; pomii fructiferi se usuca, iar barbatii devin neputinciosi."
Asta este explicatia de ce la descantecul de deochi se foloseste apa.
Si rugaciunea.
====
Apropo de energiile negative pe care le primim de la unii oameni: nu vi s-a intamplat niciodata sa intrati intr-o incapere si sa constatati o atmosfera rece? care va face sa va simtiti inconfortabil?
Mie da , de nenumarate ori.
==
Cred in semne, premonitii. Stiu ca unii oameni nu accepta sau iau in deradere astfel de manifestari, insa atunci cand le traiesti, cand o inlantuire de fapte aleatorii iti schimba linia trasata pe care mergeai pana atunci parca nu-ti mai vine sa zici ca e o simpla intamplare.
Daca doriti sa discutam despre sincronicitate - coincidente si destin - putem face subiect separat.
Va recomand o carte pe care am citit-o in anul 2002:
"Nimic nu e intamplator - coincidente si destin" de Robert H. Hopcke aparuta la Humanitas.
Hopcke este psihoterapeut.
Am intrat aici si vad ca e reeditata. I-au schimbat coperta. E o carte usoara la indemana tuturor si chiar interesanta.
PS - sa nu credeti ca sunt atat de, atat de, atat de... incat stiu cand anume am citit cartea asta, ca mai tin minte de acum 12 ani! Mister: am scris pe ea cand am citit-o. Pe prima pagina. Nu stiu de ce. Nu-mi amintesc. Nu scriu pe carti asa ceva.