130 raspunsuri la acest subiect

[andacos]

 

 

E vorba de a intelege si a-ti asuma responsabilitatea impreuna cu partenera pentru un copil pe care amandoi l-ati conceput si l-ati adus pe lume. Nu numai ea. 

Exact!!!!

 

(recunosc ca mi s-a ridicat glicemia instantaneu citind mesajul ala,ma vedeam in fatza unui film siropos d eduminica...e drept ca ueori face bine,ins aprea mult duce!!!!!!!!!! )

 

Dana

[szivarvany]

Alexia, ai scris foarte frumos.

Insa nici macar cele scrise de tine nu sunt o garantie ca acel barbat e pregatit sa devina tata pentru muuulti ani.

Acum dupa 7 ani, privesc in urma si nu inteleg cum tatal copilului meu poate fi un om atat de mic-mic-mic, cum intre ei nu s-a format acel bonding si cum nu isi iubeste copila.

Si efectiv mi se face rau.

[andacos]

M-am mai gandit si cred ca si mentalitatea atarna greu intr-o relatie. Daca sotia il priveste pe sot ca fiind neindemanatic si nu-l incurajeaza sa se implice se naste o prapastie care cu greu va fi trecuta. Am vazut cazuri. Mamica nu-l lasa pe tata sa se apropie prea mult de bebe si daca incerca saracul sa-i dea biberonul, stangaci, ce-i drept, imediat primea reprosuri ca nu e bun de nimic. Cu timpul disponibilitatea tatalui a scazut in timp ce mama si-a dat seama ca vrea ajutorul lui. Si de-aici iar certuri si discutii. 

Plus cutuma ca vezi doamne "e barbat. Femeia sa stea la cratita si la fundul copiilor". Inca in multe familii este aceasta mentalitate. 

Eu nu cred ca femeia zileleor noastre,mai are mentalitazi de astea.

 

In conditziile in care chiar taticii isi iau CIC,tocmai pentru a sta cu copilul,mentalitatea asta poate persista undeva in vreun catun de munte!

 

Insa repet,sunt barbatzii care chiar nu stiu,le este frica sa se apropie de propriul copil.Asa cum sunt si barbatzi care privesc cu altzi ochi femeia,sotzia dupa ce participa la actul nasterii.

 

Dana

[andacos]

Alexia, ai scris foarte frumos.

Insa nici macar cele scrise de tine nu sunt o garantie ca acel barbat e pregatit sa devina tata pentru muuulti ani.

Acum dupa 7 ani, privesc in urma si nu inteleg cum tatal copilului meu poate fi un om atat de mic-mic-mic, cum intre ei nu s-a format acel bonding si cum nu isi iubeste copila.

Si efectiv mi se face rau.

Da...eu dupa 18 !!!!!

 

De asta am scris ce am scris...ma rog,n-are rost,cine intzelege e ok,cine nu...e iar ok!

 

Dana

[szivarvany]

Intr-o viata esti parasit, parasesti, etc. Oamenii vin, trec, trecem si noi mai departe.

Nu se moare din asa ceva.

Dar ca un om nu isi mai iubeste copilul, pentru mine personal ramane cea mai mare trauma. Vorbesc de un copil pe care l-a tinut in brate imediat dupa nastere, pe care l-a imbaiat, schimbat, plimbat.

Nu e vorba de parasit casa, sotia.

Cum iti poti parasi copilul ...

 

Dana

 

 

(ma scuzati de offtopic, am o perioada oribila de tot din cauza celor mai sus scrise)

[andacos]

Intr-o viata esti parasit, parasesti, etc. Oamenii vin, trec, trecem si noi mai departe.

Nu se moare din asa ceva.

Dar ca un om nu isi mai iubeste copilul, pentru mine personal ramane cea mai mare trauma. Vorbesc de un copil pe care l-a tinut in brate imediat dupa nastere, pe care l-a imbaiat, schimbat, plimbat.

Nu e vorba de parasit casa, sotia.

Cum iti poti parasi copilul ...

 

Dana

 

 

(ma scuzati de offtopic, am o perioada oribila de tot din cauza celor mai sus scrise)

Mey...suntem la unison astazi!

 

Exact asta voiam sa spun...eu pot accepta ca m-a parasit,daca asta a crezut ca este mai bine pentru el...asta a facut,insa faptul ca si-a parasit propriul copil...asta nu pot ierta...mi-e foarte greu sa traiesc (uneori)cu problema asta.

 

Dana

[mariana_flo]

 

In conditziile in care chiar taticii isi iau CIC,tocmai pentru a sta cu copilul,mentalitatea asta poate persista undeva in vreun catun de munte!

As vrea eu sa fie asa.

 

Sotul meu a anuntat la servici (o institutie in care lucreaza sute de barbati) ca in iunie nasc si ca vrea sa intre el in concediu de crestere copil. De-atunci este ridiculizat ca a ajuns sub fusta nevestii. E foarte urat ce se intampla si totusi se intampla.

[mariana_flo]

 

Cum iti poti parasi copilul ...

 

Ca un copil abandonat de tata de la varsta de 3 ani, nici eu nu inteleg cum poate un parinte sa fie indiferent fata de propriul copil. Copil dorit, leganat, etc. Culmea este ca atunci cand aflu vesti despre el, imi tresalta inima imediat, si tare mai mi-e ciuda ca mi se intampla asa. Chiar l-am intrebat. Si am primit raspunsul ca ochii care nu se vad se uita. 

[Selene_Bunny]

mariana, tu ai spus asa:

 

 

Abea dupa ce se naste pruncul si interactineaza cu tatal se formeaza legatura afectiva si automat incepe si tatal sa se implice. 

 

Si eu intrebam ce se intampla cu legatura aceea afectiva daca circumstantele nu ii permit tatalui sa fie langa copil o buna bucata de vreme dupa nasterea acestuia - luni de zile, sa zicem.

Editat de Selene_Bunny, 17 martie 2014 - 15:40 .

[monicabo]

Eu nu cred ca femeia zileleor noastre,mai are mentalitazi de astea.

 

In conditziile in care chiar taticii isi iau CIC,tocmai pentru a sta cu copilul,mentalitatea asta poate persista undeva in vreun catun de munte!

 

 

Dana

Din pacate, mentalitatile astea inca mai persista la noi, si din pacate, nu numai in catunele de munte, ba chiar si in marile orase :( Trist dar adevarat