104 raspunsuri la acest subiect

[ela_04]

ela, sorry, e cam prea mic ca sa mearga! tu e bine ca ai inceput, dar nu te astepta sa priceapa exact ce si cum. 

 

al meu cel mare vad ca acum la 8 ani a inteles cum e cu economisistul si strange 85 $ pt o scoica  speciala. 

 

intre timp insa a aparut noua generatie de beyblades de care intrebam eu aici pe forum si a zis ca vrea sa isi ia din banii lui si apoi o sa aiba timp sa isi reintregeasca suma pana vine expozitia de roci de unde sa-si cumpere scoica. un beyblade din asta e cam $30 cu tot cu shipping. Am zis ok, daca pana la scoica i-or mai lipsi vreo 10 $ ii completez eu prin surprindere la fata locului, daca isi cheltuie toti banii pana atunci, ghinion.

 

aaaa. si de scarpinat tot o sa se scarpine, nu are incotro :) l-ai cam pacalit la faza asta, ori sufera in draci de mancarimi, ori nu primeste lego..... ups

 

si te-ai pacalit si pe tine, ca lego nu e chiar ieftin, don't hate me please....

Cand ma uit acum la fata realizez ce forma usoara a avut el. Probabil ca m-am pacalit...   si ai dreptate nu e ieftin deloc!
Oricum eu sunt fericita ca nu are semne pe fatza si el ca primeste lego. Amandoi suntem fericiti. 

Stiu ca acum nu intelege, nici nu imi inchipuiam altfel! Dar pot sa pun bazele pt am fi mie mai usor mai tarziu 

Avem si noi un borcan de marunt. Vreau sa ma duc cu el la banca sa schimbam maruntul in harti mai mari. Sa invatam de valoarea banilor. Mai mari, mai mici etc

Pana ajunge sa stranga el poate invatam alte lucruri despre bani ca si asa vad ca ii plac :)

[Androix]

Androix, am vrut sa intreb, tu ai doi baieti, sau unul, ca nu mai tin minte?

Am un baiat de aproape 9 ani si o fata de aproape 7. Amandoi ilustreaza perfect gluma cu copilul optimist si copilul pesimist care se intalnesc in dimineata de craciun. Pesimistul e ofticat ca a primit prea multe jucarii, exact alea pe care le-a cerut si chiar si alea pe care nu le-a cerut dar si le dorea, dar sunt totusi prea multe, il plictisesc ingrozitor, trebuie sa le puna baterii si asa mai departe. Ala optimist a primit o gramada de balegar urat mirositor, dar e in extaz si alearga prin casa cu gura pana la urechi, fericit in cautarea poneiului.

Asa sunt copiii mei, baiatul e pesimistul, fata e optimistul.

 

De multe ori m-am gandit ca e vina mea pentru cum se poarta el, dar i-am crescut la fel pe amandoi si totusi rezultatele sunt diferite. Evident intervine materialul clientului. Asa ca de la un punct incolo a trebuit sa incep sa lucrez cu materialul, intr-un fel cu unul, in alt fel cu altul. Ma omoara in schimb ca ei remarca si taxeaza frecvent dubla mea masura.

 

Ai zis ca ne povestesti cum faci cu al tau al mic, astept cu interes!

[Selene_Bunny]

Vreau sa ma duc cu el la banca sa schimbam maruntul in harti mai mari. Sa invatam de valoarea banilor. 

 

ela, numai sa poti, eu sunt patita, nu am putut niciodata schimba, doar depune in contul personal, si asta cu comision.

[ela_04]

Vreau sa ma duc cu el la banca sa schimbam maruntul in harti mai mari. Sa invatam de valoarea banilor. 

 

ela, numai sa poti, eu sunt patita, nu am putut niciodata schimba, doar depune in contul personal, si asta cu comision.

Nu cred ca cineva de la banca o sa-mi spuna ca "nu se poate!" :D

Am spus ca nu sunt o tipa sociabila 

[Qarina]

Cu cel mic: in primul rand m-am dresat sa recunosc ca el e diferit de noi celalti trei, care suntem impulsivi, ne aprindem repede si ne trece repede si mereu vedem si ceva bun intr-o situatie.

 

odata ce am acceptat ca el acumuleaza mai mult, aduna frustrari mai mari si intra asa intr-un ciclu de frustrari care pana la urma ii fac lui viata patrata,

mi-a fost mai usor, ca am zis ca n-are nimic cu mine personal :D

 

asa incat cu el solutia e preventia. la orice ii ofer imi imaginez dinainte ca o sa se planga si sunt pregatita sa sufar alturi de el si sa-l inteleg si sa-l mamosesc si compatimesc ca nu e cum isi imagina. dupa ce se simte el inteles bine, e dispus la logica. adica n-o fi beyblade-ul asta tocma' cum ti-l imaginai tu, da' hai sa vedem ce poate face.

 

solutia asta ia mult timp asa ca incerc sa planific cu el mai bine si sa am mereu ceva timp ce compatimit. daca stiu ca n-am timp, incep cu "alex, stiu ca nu o sa-ti placa, dar... x y si z. Acum tre' sa mergem la scoala (sau ce avem de facut) dar cand terminam ne intoarcem la subiectul asta si rezolvam cumva (asa imi cumpar si mie timp)

 

cateodata merge, cateodata nu. si cand nu merge, tre' sa fim pregatiti sa-l scoatem din casa cu urlete si tipete si in mijlocul crizei ca el vrea s-si termine proiectul si nu a avut timp de dimineata ori mai stiu eu ce.

 

imi trag imaginar obloanele pe urechi si asta e.

 

dar stiu ca e greu, sincer cateodata ne indemnam din spatele usii care sa mearga sa-l abordeze. du-te tu, ca eu nu fac fata azi :D cred ca ar rade de s-ar prapadi copilul ala sa stie ce sentimente ne trezeste.....

 

si din an in paste se mai lasa si pur si simplu cu troznete, nu ma prefac ca am solutii mereu.

 

DAR, ce nu am eu si nu-mi dau seama de ce se intampla la voi, e plictiseala, in veci nu se plange ca sa plictiseste, mereu isi gaseste ceva de facut, singur, cu noi, cu frac-su, e foarte inventiv.

 

cel mare mai caraie cateodata, da' a mai zis szi parca - ia matale si spala vasele sa merg si eu sa ma plictisesc. pe bune ca l-am pus sa spele si sa stranga masa. 

 

sau ii zic uite-aici o carte noua de mate. mama, ce zboara plictiseala din fundul lui.

Editat de Aqai, 27 februarie 2014 - 19:59 .