Conform BBC News Richard Harrison, seful departamentului de fizica spatiala al Rutherford Appleton Laboratory, din Marea Britanie, declara ca un astfel de comportament al Soarelui nu s-a mai inregistrat de vreo 100 de ani.
Acesta slabire a activitatii solare ii nedumereste cu totul pe savanti, deoarece survine intr-un moment in care, conform calculelor bazate pe ciclurile solare, astrul ar trebui sa fie mult mai activ.
Activitatea Soarelui se desfasoara in cicluri cu durata de 11 ani, iar astrul a atins momentul culminant ciclului cand activitatea solara ar trebui sa aiba intensitatea maxima in cadrul ciclului. Ar trebui sa aiba loc eruptii solare numeroase, Soarele ar trebui sa fie plin de pete solare (care indica zone de activitate intensa) si ar trebui sa arunce in spatiu nori colosali de particule incarcate electric, sub forma ejectiilor coronale de masa.
In schimb, cu exceptia unor eruptii solare (putine la numar) Soarele este surprinzator de linistit. Iar acest maxim foarte slab exprimat urmeaza unei perioade de minim care a durat mai mult si a avut intensitate mai mica decat de obicei.
„Ne-a luat complet prin surprindere, pe mine si pe alti specialisti in studiul Soarelui”, spune dr. Lucie Green, de la Mullard Space Science Laboratory, din cadrul University College London.
Scaderea in intensitate a activitatii solare s-a petrecut foarte repede, iar acum oamenii de stiinta astepta sa vada daca aceasta tendinta va continua.
Dupa cum explica dr. Green, scaderea in continuare a activitatii solare ar putea duce la existenta unei stele foarte inactive, „ca si cum Soarele ar fi adormit”.
Oricat de surprinzatoare ar fi, pentru oamenii de stiinta de azi, acest fenomen, nu este prima data cand se intampla.
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, Soarele a trecut printr-o faza foarte domoala, numita ulterior Minimul Maunder. Documentele istorice arata ca, in aceasta perioada, practic n-au mai fost observate pete solare.
Dupa parerea lui Mike Lockwood, profesor de fizica a spatiului la Universitatea Reading, sunt sanse mari ca Soarele sa se domoleasca si mai mult.
Analiza unor mostre de gheata, ce contin indicii asupra activitatii solare in diferite perioade de timp, sugereaza ca declinul observat azi este cel mai rapid din ultimii 10.000 de ani. Oamenii de stiinta estimeaza ca exista o probabilitate de 10-20% ca, in urmatorii 40 de ani, sa se ajunga din nou la conditiile din timpul Minimului Maunder.
Epoca de inactivitate solara din secolul al XVII-lea a coincis cu o perioada de racire a climei, in care iernile au fost foarte grele in Europa. Pe gheata groasa a fluviului Tamisa se organizau targuri, Marea Baltica a inghetat de tot, iar continentul a fost acoperit de zapada in proportie mai mare ca de obicei. In istorie, perioada a ramas cunoscuta sub numele de Mica Era Glaciara.
Prof. Lockwood crede ca acest efect regional ar fi putut atribuit, cel putin in parte, reducerii activitatii solare, si ca asa ceva s-ar putea intampla din nou daca astrul continua sa se domoleasca.
Se crede ca efectul local se datoreaza faptului ca radiatia ultravioleta provenita de la Soare scade in intensitate atunci cand activitatea solara se atenueaza. Cantitati mai mici de radiatii ultraviolete ajung in stratosfera, influentand curentii-jet – fluxuri de aer rapide din straturile superioare ale atmosferei, ce influenteaza vremea pe Terra.
Deasupra Europei, particularitatile traiectului curentilor-rjet blocheaza curentii de aer mai cald si umed dinspre Atlantic si favorizeaza sosirea unor fronturi de aer rece dinspre Arctica si Rusia. Rezultatul este un val de frig care se abate asupra Europei, iar cand survin 3-4 astfel de valuri de frig imediat unul dupa altul, putem vorbi despre o iarna grea. Asa ceva se asteapta oamenii de stiinta sa vada, ca urmare a declinului activitatii solare.
Dar care sunt implicatiile acestor fenomene in ceea ce priveste incalzirea globala?
In raportul recent publicat de comisia specializata a ONU (Comisia Integuvernamentala pentur Schimbari Climatice), autorii afirma ca variatiile activitatii solare contribuie doar in mica masura la clima terestra si ca sunt siguri in proportie de 95% ca incalzirea globala observata in ultimele decenii are drept cauza principala activitatea umana.
Specialistii au, asadar, pareri impartite privind masura in care activitatea Soarelui influenteaza clima terestra.
Dar nu numai clima va fi afectata: unul dintre efectele atenuarii activitatii Soarelui va fi diminuarea aurorelor boreale.
Insa ar putea exista si efecte pozitive: in lipsa unei activitati solar intense, infrastrucure tehnologica ar putea functiona fara probleme (intensificarea activitatii solare poate perturba retelele electrice, reteaua de sateliti, comunicatiile radio, dispozitivele GPS).
Oamenii de stiinta inca nu inteleg complet intreg ansamblul de consecinte ale domolirii Soarelui, dar ceea ce este clar este ca Soarele este imprevizibil.
„Se pare ca e o perioada in care lucrurile sunt foarte ciudate. Dar, in acelasi timp, iese in evidenta faptul ca nu ne intelegem cu adevarat steaua”, spune prof. Harisson. „Asta pentru ca e complicata – e o entitate complexa.”
„Studiez fizica Soarelui de 30 de ani si n-am vazut niciodata asa ceva”, spune Richard Harrison, un specialist de marca in domeniu. Activitatea solara este neobisnuit de slaba, iar oamenii de stiinta se intreaba ce consecinte va avea acest fenomen asupra Terrei.
![[:D]](https://comunitate.desprecopii.com/forums/public/style_emoticons/default/icon_smile_big.gif){kind=icon}
Pe cand activitatea scazuta a soarelui provoaca racire si este cauzata....ei bine de soare. Well, o sa fie interesant sa vedem pe unde o sa scoata unii camasa. Macar ne putem linisti, nu o sa ne mai acuze nimeni ca noi suntem vinovati.![[flo2]](https://comunitate.desprecopii.com/forums/public/style_emoticons/default/floare1.gif)
