34 raspunsuri la acest subiect

[sill]

Eu o sa-ti dau un raspuns din perspectiva fetei mele.

La istorie are un profesor dur. Nu misca in ore, abbia respira, nu ies in pauza de dinainte de ora. Daca un elev scapa pixul pe jos, il ia si il arunca la cos. In timpul testelor cartile, caietele, mobilele trebuie sa stea pe jos langa banca, dar sa nu acapareze culoarul caci va calca pe ele.

Preda fara oprire cate 4-5 pagini de caiet studentesc, fara alineat sau scheme.

E aspru la note.

Asculta lectia de zi + 2 din urma.

Au 4 ore de istorie /saptamana.

Elevilor le e frica de el. O fata mai emotiva a lesinat de frica la tabla.

 

Concluziile:

Predand foarte mult si foarte stufos ei trebuie sa invete pe dinafara 4-5 pagini in 2 ore maxim 3.  Uita cu o repeziciune uimitoare.

Fii-mea si aproape toti colegii ei au prins aversiune si neputinta fata de materia asta.

Ea nu poate trece de 4 in teste (unde scrie fratele, meu cate 2 pagini, dar se pare ca niciodata indeajuns) si 6 in oral.

Ai mai nefericiti au cate 2 de 3.

Au si 2-3 colegi de nota 10, dar grosul se situeaza inre 4 si 6.

 

Unii spun ca vor fi bine la bac. Eu spun ca nu. Dupa cum evolueaza lucrurile si copiii sunt lipsiti de incurajari si lipsa unei perspective de note mai bune de la nul va trebui sa-i pun meditatii la istorie.

 

Edit: copilul meu e foarte activ la ora de istorie. Raspunde foarte mult. Dar niciodata proful nu ia in calcul si evolutia la ore.  imi spune ca atunci cand iese la tabla ii dispare din cap tot ce a invatat.

Eu ma duceam si ii spuneam sa isi bage istoria undeva si il mutam la alta clasa ...copii trebuie sa invete pt materiile importante care o sa le aduca paine pe masa intr-o zi ( ca asa a devenit societatea ) nu ca asa vrem noi . 

[viviana]

Eu ma duceam si ii spuneam sa isi bage istoria undeva si il mutam la alta clasa ...copii trebuie sa invete pt materiile importante care o sa le aduca paine pe masa intr-o zi ( ca asa a devenit societatea ) nu ca asa vrem noi . 

 

Sill, fata mea e clasa a X-a la profil de stiinte sociale. Istoria e foarte importanta pentru ea si ar trebui sa fie importanta pentru noi toti.

[Mik]

 

Va invit la dezbatere dragi parinti:

Ce preferati: un professor dur cu rezultate sau un profesor haios fara rezultate. Nu va grabiti sa dati un raspuns facil de genul: vreau un profesor haios cu rezultate ... ca ar fi prea usoara intrebarea.

 

Intre un profesor dur si unul "haios" ar fi prea simplu de ales.

 

Eu imi trimit copiii la scoala sa invete si cred ca menirea profesorului e sa transmita cunostinte (academice mai ales). Asta inseamna ca profesorul sa explice tot ce e de explicat, sa verifice daca elevii au inteles si sa mai explice inca o data daca e nevoie.

 

In Ro haiosi si incompetenti nu prea erau. Cei incompetenti se ascundeau sub o forma de exigenta sau de capricii de foarte prost gust.

Cei competenti aveau mai multe forme : destinsi, seriosi, glumeti, foarte seriosi.

Mai erau si care "zbierau", insa pe n-am vazut pe nimeni sa fi zbierat fara sens si non-stop. Poate ca am avut eu mare noroc.

 

Abuzurile (tras de urechi, tipat, jignit) sunt inca destul de dese, chiar si in Franta, si (din pacate) copilasii nu ne povestesc tot.

[sill]

Sill, fata mea e clasa a X-a la profil de stiinte sociale. Istoria e foarte importanta pentru ea si ar trebui sa fie importanta pentru noi toti.

Am inteles ! Pt mine istoria este importanata ca si cultura generala , daca vrea sa dea mai departe tot in acest domeniu ar trebuii sa aibe aptitudini sa ii placa si atunci i-ar fi mult mai usor ...Acest profesor cred ca exagereaza iar daca fetita era mai mica cred ca nu iti convenea sa iti faca atacuri de panica din cauza unui profesor frustrat .

Dar este alegerea voastra ! Multa bafta fetitei !

[anya]

Eu nu tin minte agresiuni fizice in scoala si am prins 12 ani inainte de revolutie... Stiu povesti despre profesorul X sau Y care ar fi folosit corectii fizice si care au fost... "corectati" noaptea cu patura-n cap. Nu stiu cat adevar si cat folclor urban era, dar au existat si cazuri de schimbari bruste sau "vizile" ale militiei in scoala. Bine, ca mai arucam pungi cu apa in capul securistilor care pazeau traseul... si alte asemenea.

   Acum revenind la profesorii de pe vremuri, am avut profesori duri la care nu bazaia musca, am avut profesori pe care cu toata bunavointa nu-i auzeam din cauza galagiei din clasa...dar invatam la cei care ne faceau sa-i respectam si sa-i iubim. Au existat profesori la care ne era rusine sa nu invatam.

   Profesorii copiilor mei? Fizic nu agreseaza nici unul. Atata le trebuia ca era Protv-ul in scoala. Psihic am unul care e cam la limita. Ii face bolovani, in loc de tema cica glumeste si zice "teama".... si alte asemenea. El zice ca glumeste cu ei dar eu nu ma prea distrez... Fiul meu nici nu prea e genul sa povesteasca. Dupa ceva timp aflu daca se intampla ceva neplacut.

   Nu cred ca agresiunea fizica si verbala e cheia ci respectul reciproc.

[mariana_flo]

Eu constat ca in general cadrele didactice au devenit un soi de roboti, care la clasa repeta mecanic o lectie si gata. Nu vin cu curiozitati in domeniu, nu incearca un dialog cu elevii. In plus, ca sa fii dascal trebuie sa ai har, degeaba esti toba de carte daca nu stii sa starnesti curiozitatea elevului. Am facut scoala generala pe timpul lui Ceausescu, liceul imediat dupa revolutie cand la materiile de specialitate nu existau manuale si profesorii incropeau lectiile din publicatii economice de-afara, iar facultate si master acum cativa ani.  

Am vazut in tot acest timp cum s-a pierdut interesul pentru stiinta in sine, si cum se merge pe vanatoarea de note si-atat. 

 

Si elevii s-au scimbat foarte mult. In scoala generala majoritatea colegilor mei erau copii din familii cu bani multi. Liceul a fost tot "de fite", dar n-am vazut nici un elev sa se certe cu profesorul sau sa-i raspunda urat. Si nimeni nu vana note mari. Ni se parea firesc sa invatam si ne era noua rusine sa venim cu lectia neinvatata.

 

Profesorii pe care i-am intalnit eu, desi erau severi, niciodata nu ne jigneau si nu ne aplicau corectii fizice. Reuseau sa ne faca sa invatam lectia din clasa. Mergeam de drag la ore, si din 40 elevi foarte rar lipsea cineva. Profesorii reuseau sa se impuna prin respect nu prin batai sau amenintari.

 

In acest an una din fetitele mele va intra in clasa zero. Sincer ma gandesc cu groaza si cu emotie la ce fel de dascal va intalni. Cu siguranta n-as accepta sa fie brutalizat copilul. 

[Madanic]

Nici un dascal brutal nici unul haios. Brutalitatea sau abuzul psihologic nu vor ajuta copilul sa invete o materie, asa cum nici amicitia cu glume nu o va face. Profesorul trebuie sa isi mentina prestanta in prezenta copilului, sa ramana un educator nu sa devina amicul de facebook. Trebuie sa fie deschis sa ajute copilul sa depaseasca eventualele obstacole in calea invataturii, trebuie sa gaseasca o metoda noua de impartasire a materiei, o metoda prin care sa atraga copilul. Dictarea a x pagini si pretentia invatari mot-a-mot nu este o metoda de educatie. La istorie (ca zicea cineva mai devreme) se poate face un plan de lectie pe care profesorul sa-l printeze si sa-l distribuie tuturor elevilor inainte de ora, si la ora respectiva sa se faca o discutie asupra evenimentelor. Se pot cere proiecte care sa puna elevul la o mica cercetare, va asigur ca in momentul in care iti cauti singur informatia ramai cu ea in cap.

 

Eu as alege un profesor inovativ in maniera de predare dar care sa-si mentina prestanta de profesor (fara trasul de sireturi cu elevii).

[Ella73]

Am avut in liceu o profa de istorie care stia sa ne faca sa ne placa materia. Desi eram la profil de informatica, aveam 10 la istorie si asta pt ca invatam de placere; la fiecare lectie ne preda cateva randuri, dar ne povestea lucruri interesante (era dupa Revolutie si ea nu ne preda dupa manual, ci ne povestea despre adevarata istorie a Romaniei: perioada interbelica in special...chiar ca stateam toti cu gura cascata la povestile ei). La facultate am avut in primul an o profa de engleza ft dura, dar care preda atat de bine, incat atunci am inteles si eu in sfarsit cu se se mananca engleza (si ce am invatat atunci mi-a folosit si mai tarziu). 

 

Haideti sa va povestesc de al meu sot si profii lui (elvetieni). A avut un prof de sport care la fel ii teroriza (parca si dadea in ei); proful respectiv  isi lasa masina deschisa; asa ca intr-o iarna au facut un om de zapada si i l-au pus pe scaunul soferului; ce scandal a iesit atunci, dar nu a aflat cine a facut lucrul asta. Altui prof i-au legat de teava de esapament a masinii cutii de conserve; cand a plecat de la scoala si au inceput cutiile sa zdrangane, sa faca infarct si mai multe nu; iar elevii se distrau de minune. Dar a avut si un prof cu care s-a inteles ft bine si pe care il viziteaza din cand in cand (merge la el la degustari de whisky). 

Editat de Marcia03, 21 ianuarie 2014 - 20:55 .

[viviana]

Am inteles ! Pt mine istoria este importanata ca si cultura generala , daca vrea sa dea mai departe tot in acest domeniu ar trebuii sa aibe aptitudini sa ii placa si atunci i-ar fi mult mai usor ...Acest profesor cred ca exagereaza iar daca fetita era mai mica cred ca nu iti convenea sa iti faca atacuri de panica din cauza unui profesor frustrat .

Dar este alegerea voastra ! Multa bafta fetitei !

Nu am inteles unde bati.

 

Profesorul nu poate fi schimbat de la clasa. Am expus motivele pentru care a fost respinsa cererea.

La liceu copiii nu se pot muta asa de usor de la o clasa la alta, mai ales cand exista de obicei 1 singura clasa dintr-un anumit profil.

[Savvy]

Am avut o (tovarasa) invatatoare minunata, exigenta, competenta, in acelasi timp foarte calda. M-am indragostit de ea, oricum eu eram o eleva de nota 20, cuminte, silitoare in toate, premianta cu coronita an de an.

Totusi, avea si ea derapajele ei, care de altfel m-au surprins (o femeie atat de culta, de inteligenta, de empatica): ii scotea in fata clasei pe cei care nu-si faceau temele si-i ardea cu linia. O linie maro, grea, de lemn. Nu tot timpul, dar o facea.

 

O singura data nu mi-am facut tema, eu, eleva de nota 20, si atunci m-a ascultat. M-a scos in fata clasei si mi-a dat cate o linie pe fiecare palma. M-am inrosit si-am inceput sa plang. N-am sa uit momentul asta niciodata.

E ca si la parinti: de ce trebuie sa-i adoram ca pe niste zei (pe buna dreptate), iar apoi sa ne greseasca atat de crunt?

 

Nimic bun nu poate iesi din violenta aplicata asupra copilului, decat un suflet mutilat, debusolat, poate chiar dependent de violenta, care se autosaboteaza. Si uitam prea repede ca violenta este si cand strigam la copil, nu doar cand il lovim sau il jignim.

 

In alta ordine de idei: in Franta profesorii ii pot lovi pe copii? Asta ma stupefiaza.