39 raspunsuri la acest subiect

[marius]

Andacos nu cred ca esti in masura sa-mi spui daca vorbesc sau nu povesti, ma simt jignita atata timp cat acest forum este pentru ca fiecare dintre noi sa-si spuna independent parerea. Nu este frumos sa te iei de celalalte persoane care participa la discutie, daca vrei so faci refera-te strict la raspunsul pe care vrei sa-l dai! Se pare ca esti singura persoana "afectata" de cele spuse de mine. Gandeste-te daca toti cei care scriu aici s-ar lua de un alt forumist,s-ar ajunge ca foarte putini sa mai scrie.
In plus baietelul meu isi cauta,chema si striga tatal si la 1 an si jumatate.Ai copii?!...

Off topic.

Andacos s-a exprimat fata de ceea ce spui tu nu fata de tine personal. In principiu sunt de acord cu ideea ca intre 0-2 ani nici un copil nu are cum sa aiba capacitatea de a vedea modele in parintii lor si eu cred ca este irealista o astfel de afirmatie nu trebuie sa te superi ca altii nu sunt de acord cu ce spui tu.

[RalexHD]

Marius ceea ce am spus sustin in continuare si cum ar putea sa se ia mai personal de atat decat prin ceea ce am scris? Cand am zis de model m-am referit ca pentru un baiat tatal este modelul in viata( va rog sa recititi), nu la faptul ca este un model pentru un copil de 2 ani,indiferent cat de mult isi iubeste mama! Cred ca aici imi dau dreptate toti barbatii, iar pentru fetite,mamele. Cred cu tarie ca autoarea trebuie sa-si traga singura concluziile in functie de raspunsurile primite si nu mi se pare normal ca intre noi sa ne cautam nod in papura.Foarte bine poti sa-ti spui parerea fara sa te iei de raspunsurile celorlalti,ca suntem suficienti de maturi incat sa tragem singur concluziile.Pot spune ca nu mi-au placut deloc nici emoticoanele cu cei doi betivi.

[viviana]

Mai doream sa spun ca un ton ferm (ferm si atat) nu reprezinta ceva rau pentru copil. Dimpotriva.

 

Cu cat parintelui ii e teama sa fie categoric si ezita cu atat mai mult copilul ii simte nesiguranta si merge mai departe.

Ca cat parintele abandoneaza mai mult situatiile in care trebuie sa fie ferm cu atat mai mult copilul se simte insecurizat, devine indaratnic si apar situatiile asa zise "de rasfat".

[viviana]

Citind din urma, caci am scris in acelasi timp cu autoarea subiectului care a dat niste lamuriri suplimentare, gandesc acum ca ar trebui lamurita si problema unei educatiei unitare de comun acord intre parinti care sa imbine permisivitatea Andreei, cu care copilul a fost obisnuit, cu fermitatea tatalui care e ceva nou.

 

Pentru inceput alegerea unei cai de mijloc s-ar putea sa ajute.

[marius]

Marius ceea ce am spus sustin in continuare si cum ar putea sa se ia mai personal de atat decat prin ceea ce am scris? Cand am zis de model m-am referit ca pentru un baiat tatal este modelul in viata( va rog sa recititi), nu la faptul ca este un model pentru un copil de 2 ani,indiferent cat de mult isi iubeste mama! Cred ca aici imi dau dreptate toti barbatii, iar pentru fetite,mamele. Cred cu tarie ca autoarea trebuie sa-si traga singura concluziile in functie de raspunsurile primite si nu mi se pare normal ca intre noi sa ne cautam nod in papura.Foarte bine poti sa-ti spui parerea fara sa te iei de raspunsurile celorlalti,ca suntem suficienti de maturi incat sa tragem singur concluziile.Pot spune ca nu mi-au placut deloc nici emoticoanele cu cei doi betivi.

Iti inteleg opiniile. Hai sa mergem mai departe.

[andacos]

Marius ceea ce am spus sustin in continuare si cum ar putea sa se ia mai personal de atat decat prin ceea ce am scris? Cand am zis de model m-am referit ca pentru un baiat tatal este modelul in viata( va rog sa recititi), nu la faptul ca este un model pentru un copil de 2 ani,indiferent cat de mult isi iubeste mama! Cred ca aici imi dau dreptate toti barbatii, iar pentru fetite,mamele. Cred cu tarie ca autoarea trebuie sa-si traga singura concluziile in functie de raspunsurile primite si nu mi se pare normal ca intre noi sa ne cautam nod in papura.Foarte bine poti sa-ti spui parerea fara sa te iei de raspunsurile celorlalti,ca suntem suficienti de maturi incat sa tragem singur concluziile.Pot spune ca nu mi-au placut deloc nici emoticoanele cu cei doi betivi.

Ralex,eu nu am s aintru intr-o disputa forumistica cu tine.

 

Mesajele tale -da,partzial primul ,in special aspectele care le-am evidentziat,precum si al doilea complet sunt extrem de jignitoare la adresa celor care dintr-un motiv sau altul nu alcatuiesc o familie clasica,asa cum ai tu momentan.

 

Faptul ca un copil nu creste linga tata,nu inseamna ca nu va avea un model in fatza.va creste asa ...dupa cum bate vintul,te rog sa aprofundezi mai bine diverse aspecte ale vietzii...inainte de a face asemenea afirmatzii.

 

Dana

Editat de andacos, 05 ianuarie 2014 - 11:54 .

[andacos]

Andreea,te inteleg pentru ca am trecut si eu prin asta si clar ca stiu poate mai bine decit cei ce vorbesc din cartzi!

 

Tzi-as recomanda ca sotzul tau sa nu incerce sa "il faca mai barbat"pe fiul tau...nu e timpul potrivit,sa lase relatzia dintre ei sa curga normal,pentru ca daca fiul tau e un suflet sesnibi...nu asa se "tabaceste",ba din contra ii va face mai mult rau.

 

Copilul tau este inca intr-o perioada de tranzitzie,de la statutul de el si tu,la statutul d efamilie in 3,poate chiar si copii lui vin in vizita si atunci se schimba si mai mult datele problemei.

 

Datzi-va timp unii altora,invatzatzi s atraitzi unii cu altzii si totzi 3.

 

Dana

[marius]

Mai doream sa spun ca un ton ferm (ferm si atat) nu reprezinta ceva rau pentru copil. Dimpotriva.

 

Cu cat parintelui ii e teama sa fie categoric si ezita cu atat mai mult copilul ii simte nesiguranta si merge mai departe.

Ca cat parintele abandoneaza mai mult situatiile in care trebuie sa fie ferm cu atat mai mult copilul se simte insecurizat, devine indaratnic si apar situatiile asa zise "de rasfat".

Principial sunt de acord. Insa ceva imi spune ca universul acestui copil asa cum il percepe el a fost bipolar. Eu <=> mama. Nu stiu cum au decurs cei 5 ani in acest context.

A aparut "un el". Are voce aspra, nu accepta compromisuri si este "un el" din afara. Brusc(sau treptat) unul din poli (mama) de detaseaza de lumea bipolara copil<=>mama. Copilul simte ca o agresiune aparitia "unui el". Are totusi lumea lui bipolara. Dar dispare polul mama. Sau se transforma. Polul mama incepe sa semene cu "un el" in sens negativ. Universul de stabilitate bipolar initial nu doar ca a devenit instabil ci devine chiar agresiv. Nu stie cum sa reactioneze. Apare si se adanceste nesiguranta personala, instabilitatea emotionala si apar elemente de instabilitate psihica. 

Ce este de facut? 

Trebuie reechilibrat. 

Cum?

Psiholog

Cine?

In primul rand mama si copilul.

In egala masura "el".

[RalexHD]

Ralex,eu nu am s aintru intr-o disputa forumistica cu tine.

Mesajele tale -da,partzial primul ,in special aspectele care le-am evidentziat,precum si al doilea complet sunt extrem de jignitoare la adresa celor care idntr-un motiv sau altul nu alcatuiesc o familie clasica,sa cum ai tu momentan.

Faptul ca un copil nu creste linga tata,nu inseamna ca nu va ave un model in fatza.te rog sa aprofundezi mai bine diverse aspecte ale vietzii...inainte de a face asemenea afirmatzii.

Dana

Acest lucru a fost scris in primul mesaj,dar nu s-a inteles!Asta tine foarte mult de perceptia fiecaruia. Imi pare rau, ca am realizat un pic cam tarziu ca am sarit peste cateva etape de perceptie ale unora. Deci,vina se imparte... Sorry,PACE!

[Rufus]

Andacos nu cred ca esti in masura sa-mi spui daca vorbesc sau nu povesti, ma simt jignita atata timp cat acest forum este pentru ca fiecare dintre noi sa-si spuna independent parerea. Nu este frumos sa te iei de celalalte persoane care participa la discutie, daca vrei so faci refera-te strict la raspunsul pe care vrei sa-l dai! Se pare ca esti singura persoana "afectata" de cele spuse de mine. Gandeste-te daca toti cei care scriu aici s-ar lua de un alt forumist,s-ar ajunge ca foarte putini sa mai scrie.
In plus baietelul meu isi cauta,chema si striga tatal si la 1 an si jumatate.Ai copii?!...

 

Hei...n-o lua asa personal...ai dreptate, trebuie sa se refere la ce ai spus, nu la persoana ta...dar nu e nevoie sa exagerezi, n-a fost vorba de o jignire.

 

Acum la subiect: sigur ca la 1 an si jumatate un copil isi striga tatal...dar sa vorbesti de exemplul tatalui oferit la varsta aia, e ca si cum ai face o gluma.

Andreea, eu sincer nu vad atatea motive de ingrijorare asa cum vezi tu, insa stiu ca asta nu o sa te linisteasca. Ca parinti facem greseli, ca parinti singuri sigur facem greseli dintr-o dorinta exagerata de a proteja, insa copiii nostri nu-s chiar asa pampalai si lipsiti de aparare. Atata vreme cat copilul tau traieste intr-un mediu familial unde nu este abuzat, agresat, va creste si se va forma trecand prin tot felul de faze, ceva foarte obisnuit pentru orice copil. Toti parintii de pe forum pot sa-ti confirme asta.

Daca totusi crezi ca ceva e in neregula, poti consulta un profesionist, insa trebuie sa fiti gata sa participati cu totii atunci cand vi se va cere asta. Nu doar copilul...si voi, parintii.

Pana atunci, si eu zic (asa cum s-a zis deja) ca tu nu trebuie sa-ti schimbi comportamentul, in afara de faptul ca transmiti ca tu si partenerul tau sunteti o echipa. Poti fi mama care ai fost, care-i cauta in coarne si e afectoasa, dar care e ferma pentru ca este un parinte responsabil.

Fiul tau poate nu gusta "amestecul" altei persoane, insa pe de alta parte va simti siguranta unei familii complete, asa cum vede in jurul sau si cum percepe, la varsta lui, normalul.

Iar noul tata are personalitatea lui, metodele lui. Daca nu sesizezi exagerari care sa alunece spre abuz, te sfatuiesc sa ai incredere in partenerul tau, doar ei doi sunt in stare sa stabileasca o legatura adevarata intre ei, fara interventia ta.

In cazuri de genul asta, cred ca lucrul cel mai de pret este rabdarea.