280 raspunsuri la acest subiect

[gabriela_tutuianu]

fetelor

 

de ieri suntem cu un pas mai aproape de bebelina noastra .

 

am depus dosarul si asteptam perioada de cursuri etc pt a ne obtine atestatul . noi ne dorim o fetita si suntem pregatiti sa o iubim .

 

[mirivili]

Gabriela asteptare scurta va doresc!

 

Madalina va doresc o intalnire fericita cu baietelul vostru.   De cate luni aveti atestatul?

[gabrielsyta]

Buna dragele mele!

Ma alatur de azi si eu voua cu speranta ca drumul greu care mi se asterne in fata va fi mai usor datorita voua si mai ales minunii care ma asteapta la capatul lui.

Ne-am hotarat sa depunem actele pentru atesta dupa 7 ani de incercari zadarnice, frustrari, disperare... ne dorim enorm de mult un copil, singurul lucru care lipseste din casa noastra, din sufletele noastre pentru a ne simti impliniti...amandoi iubim copiii, iar copiii la randul lor se ataseaza foarte usor de noi. Ne-am gandit sa luam un copil cam de un an,( mai mare sau mai mic) dar ma gandeam sa nu stau in concediu pana la 2 ani, ci sa-mi iau doar concediu de drept, cum pot, cand eu, cand el, (noi lucram pe schimburi), pentru ca nu cred ca ne-am descurca cu indemnizatia de la un an la 2 ani (~ 600ron). Voi ce ma sfatuiti? Va pup si astept cu nerabdare raspunsurile voastre!

[alexa78]

Gabrielcyta, bine ai venit in primul rand si sper sa deveniti cat mai repede parinti.

Fetita mea avea 11 luni cand am cunoscut-o si am stat in concediu pana la doi ani , perioda in care am primit indemnizatia in procent de 85% din media venitului pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 1200 lei, la care s-a adaugat si alocatia copilului de 200 lei.

Cred ca datorita faptului  ca am stat acasa cu ea un an, adaptarea a fost mult mai usoara pentru ea.

Editat de alexa78, 21 noiembrie 2013 - 11:23 .

[gabrielsyta]

Astazi am fost la DGASPC si am discutat despre actele pentru dosar. Eu aveam idee ce anume am nevoie, dar m-a ajutat foarte mult sa vorbesc cu cineva din sistem.Sper ca pe saptamana viitoare sa reusesc sa depun dosarul, pentru ca din cate mi s-a spus, dureaza 120 zile pana sa primim atestatul, timp in care vom fi consiliati, testati, etc.Sper din sufletul ca Craciunul viitor sa ne gaseasca cu un copil acasa.Nu conteaza daca e fetita sau baietel, conteaza sa se formeze o conexiune intre noi si sa ne iubeasca, atat.Restul sunt doar detalii.

[athosica]

Buna dragele mele , vreau sa va întreb pe voi mamicile care ați adoptat si aveti copilasii acasa , voi ați ținut legătura cu as maternal , va-ti mai întâlnit cu ea dupa ce ați adus copilul acasa ?Asistenta noastra nici nu se gândește sa nu o mai vada pe fetita , si eu acum sunt stresata , pt ca fetita este atasata de Dna f tare , iar eu dupa ce o aduc acasa vreau o perioada sa nu o mai vada , pt ca sa o uite , si sa se obisnuiasca cu noi , dar Dna nu vrea , a zis ca e mai Bn sa o vada in continuare ca sa nu sufere fetita! Dar eu nu sunt de părerea ei , nu vreau nici sa o supăr pe maternala , dar nu mi se pare corect ca sa o mai vada pe fetita , in perioada imediata ! Vreau sa aducem fetita acasa sa se acomodeze cu noi , sa știe ca noi suntem parintii ei , altfel săraca nu va mai sti cine e mama ! Voi ce ați facut ? Eu am zis ca dupa ce fetita creste putin o sa o vada ,sa treacă câteva luni bune ,sa ne cunoască ,sa ne obișnuim , apoi poate sa o vada, dar pana atunci nu ! Ii sunt recunoscatoare ca a crescut-o f Bn si s-a ocupat f Bn de micuta , dar gata nu mai este a ei , ea o vede inca ca pe fetita ei , si Sotul dnei la fel , noi suntem f atasati de micuta , si micuta ne iubeste , tot facem exercitii cand suntem cu ea " mami , tati" , apoi cand apare as maternala ii zice hai la mama , vine Sotul dnei si zice hai la tati ! Vaiiii , eu si Sotul ne uitam unul la altul si ne vine sa plangem... e f urat asa ,,, as maternala ar trb sa preg copilul inainte sa mearga intr-o fam ... ! Azi ne-a venit termenul , de sarbatori o avem acasa ! Doamne ajuta

[marumiha]

Ciao Athosica ,ma bucur pt.tine ca in sfirsit v-ati intilnit fetita ,sa fie sanatoasa si sa va ajute Dumnezeu sa aveti o viata lunga , plina de fericire alaturi de fetita.!

Eu incerc sa-ti raspund la intrebarea si nelinistea pe care o ai in legatura cu doamna care a crescut fetita pina acum.

Parera mea personala e ca trebuie sa fim un pic realisti si sa nu uitam ca copii pe care noi ii adoptam sau pe care i-am adoptat au fost crescuti de aceste persoane asa cum au stiut ,crezut si au fost indrumati de cei care sint intr-un fel sefii lor de la directiile respective.

Cu timpul oamenii se ataseaza de copiii pe care-i cresc si e normal sa-i spuna vino la mama/tata chiar daca sint constienti ca voi o sa fiti parintii fetitei , sint cuvinte care-ti vin spontan ,asa cred eu ,si noua ni sa intimplat sa auzim asta, insa m-am pus si in situatia doamnei care suferea pt.despartirea de copilul nostru.Pt.noi (parintii)e o imensa bucurie ,pt.fam.care i-a crescut e totusi o trauma aceasta despartire.

Copiii nu sint proprietatea nimanui ,chiar daca noi ii crestem,iubim, ii educam , protejam , dorim si facem tot posibilul ca ei sa duca o viata frumoasa si fericita alaturi de noi.

Noi am considerat ca e bine atit pt.copil cit si pt.doamna maternala sa raminem in contact cu fam.pt.ca sint niste persoane speciale.

Atunci cind am observat ca era prea repede /devreme sa viziteze copilul i-am explicat ceea ce credem si am observat in comportamentul copilului si am rugat-o sa mai astepte o perioada de timp.

A inteles si totul a fost ok.,acum copilul o stie ca pe o matusa speciala care a facut odata parte din viata lui si care l-a crescut atunci cind era mititel.

Probabil ca sinteti un pic gelosi ,e normal ,cred ca nu este asa grav ca niste adulti care sint constienti ca copilul pe care l-au crescut o sa plece peste putin timp acasa la parintii lui si inca ii spun vino la mama ,e o problema .

Un copil mic nu cred ca-si da seama atit de bine ce significa cuvintul mama ,chiar daca-l pronunta cu mare usurinta.

[Iridessa]

athosica, am pus aceasta intrebare unor psihologi atunci cand a venit acasa fetita noastra: este bine pentru copil sa continuam sa ne intalnim cu AM si familia ei?

Raspunsul lor a fost clar: daca fetita plange si intreaba tot timpul de AM, atunci, din cand in cand, este bine sa o vizitam. Daca nu... nu.

Pastram legatura cu AM, dar telefonic deocamdata... Micuta noastra stie ca doamna X a avut grija de ea cand era mica, pana cand a venit acasa cu mama si tata, dar nu si-a exprimat niciodata dorinta de a o vedea. Vorbeste cu ea la telefon uneori, dar pentru ca nu a mai plans si nici nu a mai intrebat despre AM dupa prima seara, am hotarat sa lasam lucrurile sa vina natural, atunci cand vor veni, daca vor veni.

In mod normal, AM trebuie sa pregateasca copilul pentru plecarea la familia lui, in special in perioada de potrivire, astfel incat sa il ajute, sa ii fie cat mai usoara adaptarea. In cazul nostru asa s-a intamplat si ii multumim mult AM pentru asta!

Este greu si pentru copil si pentru parinti si pentru familia AM, dar cu rabdare si tact toate se rezolva.

Parerea mea este sa vorbiti deschis cu AM, sa ii explicati ce simtiti, care este parerea voastra, sa discutati despre acest aspect cu cei de la Directie si sa stabiliti impreuna exact ce este de facut, care sunt regulile ce trebuie respectate.

Succes! :)

[asi]

Athosica rostul vizitelor de potrivire sunt pentru a pregati copilul sa treaca de la la AM la familia  permanenta.Dupa cum spui tu AM nu ajuta deloc copilul sa faca ,aceasta trecere , cat mai putin traumatic....dimpotriva ,as spune.

O sa auzi pareri pro si contra o multime insa decizia va apartine , tinand cont in primul rand de copil si de voi.Daca voi(ma refer aici la copil si viitorii parinti) considerati ca prezenta AM va produce un stres suplimentar atunci e bine sa intrerupeti legatura , daca prezenta AM e benefica pentru voi atunci pastrati o legatura care sa va satisfaca.

[angelica28]

Ce activitate aici....ma bucur enorm pt reusitele voastre Athosica  am ramas marcata de intilnirea ta cu micuta .

Despre mine ce sa va spun am trecut in ultimele 2 luni prin atit de multe : Initial v-am povestit ca am depus actele pt adoptie ,eram in faza de inceput :intilniri ,cursuri ,plina de emotii...... La o luna dupa fiv-ul nereusit aveam sa tin in mina un test pozitiv ,nu va spun prin ce am trecut ,dar am hotarit ca vom merge mai departe si cu adoptia ,asa ii vom multumi  lui Dumnezeu pt MINUNEA din burtica .Asadar am mers inainte am fost la cursuri ,am avut intilnirea cu psihologul ,i-am anuntat si pe cei de la directie de sarcina mea si de intentia mea de a merge mai departe si cu adoptia.Insa minunea nu a tinut mult ,saptamina trecuta am aflat ca sarcina mea iar s-a oprit din evolutie ,nu va spun cita disperare am simtit ,cita furie am avut in mine ,pt ca ,chiar consideram ca nu merit iar aceasta palma . Acum astept cu nerabadre sa-mi iasa atestatul ,sper ca macar asteptarea sa fie mai scurta ,visez deja la momentul in care imi voi tine copilul in brate ,am atita dragoste de oferit :(