Știu, sună a întrebare clișeu și cu siguranță nu este prima dată când se discută despre acest lucru aici, pe DC. Dar, mi-a trecut prin minte zilele trecute că poate tocmai de asta a devenit clișeu... pentru că noi, oamenii care iubim sau alergăm necontenit în căutarea iubirii am transformat această discuție în clișeu...
Am avut o perioadă în care am crezut cu tărie că iubirea se transformă, că există etape ale iubirii, că... și cred că toată lumea știe povestea... Și uite că acum, la o vârstă la care alții abia încep să accepte și să se resemneze cu gândul că iubirea se transformă în timp în ”altceva”, eu am început să cred că iubirea e eternă. Cât de naiv sună asta?
PS: Mi-ar plăcea ca acest subiect, indiferent în ce direcție o va lua, să rămână un topic frumos în arhiva DC, căci, ce altceva este mai frumos pe lume decât...iubirea?