77 raspunsuri la acest subiect

[michelle-usa]

nu stiu ce o sa fac   ... mai am un pic de timp sa ma documentez...

probabil ca si eu tot anturajul voi incerca sa-l "controlez".

e bine ca aici sunt dependenti de parinti cu transportul...

Editat de michelle-usa, 03 august 2013 - 17:21 .

[Unicorn42]

Pot sa fiu dura?

 

N-aveti ce sa faceti.

 

Deloc.

 

Decat sa ii cresteti frumos pana atunci ca sa puteti avea mai apoi incredere in ei ca vor iesi oameni faini la final, chiar si trecand pe langa tigari sau alcool.

 

In rest, cred ca stiti la fel de bine ca si mine ca nu trebuie sa aiba copilul curfew sau sa nu fie lasat deloc afara ca sa se intample chestiile care sunt interesante in adolescenta :) Bautele se pot face la fel de bine si la ora 10, in timpul orei de chimie, si e chiar mai bine de fapt, ca parintii nu-s acasa :) Nu? :)

 

(a nu se intelege ca pledez pentru lasat copilul afara toata noaptea sau a fi dezinteresat complet, evident. Dar TOATE cazurile pe care le cunosc de copii cu parinti stricti au ajuns mai devreme sau mai tarziu la lucrurile de care le era frica parintilor. Daca nu in liceu, macar la facultate, cand stiti ce se spune de fetele tinute prea din scurt acasa :) )

 

(asta si din postura de fost adolescent cu rezultate exceptionale si la scoala, si la bere, sa stiti ca se poate :) )

[crystall]

Nu stiu ce sa zic, nu stiu cum sa procedezi, cred ca nu exista retete de succes in privinta asta.

 

O sa spun pe scurt povestea mea cu bautura - care insa nu e o poveste deloc socanta, sau iesita din comun.

Inainte de asta recomandarea mea este : sa discuti cu ea despre bautura, despre alcoolism, despre ce rau poate sa faca, de faptul ca este una din cele mai grave dependente, poate cea mai grava, eventual sa dai si exemple. Sa o sperii putin.

 

Eu am trait pana la 14 ani in casa cu unchiul scriitor, care devenise alcoolic; chiar daca nu era un betiv violent, si lipsea si multe zile de acasa, anumite chestiuni chiar m-au marcat - de exemplu ca nu putea vorbi coerent si facea uneori pipi in pat.

 

Asa ca toata viata am avut in gand ca alcoolul poate dauna, si mi-a fost teama sa nu cumva sa devin o alcoolica.

 

Insa pe de alta parte, alcoolul imi placea ca mai inlatura din inhibitii si angoase, mai cu seama daca era si dulce - lichioruri, vin dulce.

De pe la 13-14 ani la mesele in famile ai mei imi mai puneau putina visinata, sau un pic de vin.

 

La fel si pe la bairamele la care eram invitata.

 

La 16 ani ( pe la sfarsitul cl. a 11-a)  am sterpelit o sticla de Campari de la taica-meu si am dus-o la o petrecere; am baut cam o jumatate de pahar, m-am ametit putintel, mi-am revenit si am plecat acasa.

Apoi la petreceri si in discoteci beam de fiecare data, uneori mai putin, alteori mai mult - uneori ma ameteam, alteori mai putin, insa intotdeauna mi-a fost teama sa imi pierd controlul, cu siguranta nu mi-ar fi placut una ca asta

 

Si da, beam si tarie - vodca sau whisky cu cola. Mai imi placeau mult si lichiorurile.

 

In rest, nu prea beam.

Uneori, rar, imi mai cumparam pentru acasa cate o sticla de lichior - imi placea  ( si imi place) f mult lichiorul-crema de whisky. Era o sticla cam de 500 de ml, care ma tinea saptamani bune, pentru ca beam cate un paharel mic doar din cand in cand, nu in fiecare zi. 
La fel, vara, rar, cate o bere. 

 

Asadar sunt o bautoare ocazionala, eu asa ma consider
Vara, pe la terase sau unde mai sunt invitata, imi mai place sa beau ( dar nu intotdeauna, si nu ies f. des)  un whisky cu multa cola, sau long drinks-urile - Campari & orange, gin & tonic.

 

Mie nu mi se pare deloc exagerat consumul de alcool in cazul meu.
Si nu m-ar supara deloc ca fiica-mea sa fie ca mine

Editat de crystall, 03 august 2013 - 19:04 .

[isabela]

Si mie mi s-a parut, la inceput, tarzie ora 22, si probabil nu as fi fost de acord ,daca nu stam la 10 minute de locul unde se intalnesc ei, si isi pierd timpul. In centrul orasului, in provincie. Poate daca era vorba de Bucuresti, ma mai gandeam.

 

Michelle, i-am permis sa guste acasa, tocmai pentru a nu fi tentata sa incerce in afara. Uite ca nici asa nu e bine. Dar efectiv nu poti sa-i protejezi de toate . Poate, decat, daca ii tii in casa, sau daca ies numai cu tine. Ori nici asta nu mi se pare in regula.

 

Am o colega, ce si-a dus fata pana in clasa pana in clasa a VI-a. Nu avea voie sa iese cu colegii. Sa va spun ca in clasa a VII-a pleca de la scoala, si umbla tot orasul, fara sa anunte? Aflau parintii seara, acasa.

 

 

Cat despre anturaj... cred ca are un rol foarte mare. Doar ca nu poti sa-i controlezi anturajul. Si stiu ce spun. A avut un alt anturaj pana acum ceva timp, nici acela  nu era pe placul meu, dar daca l-as fi interzis din start nu ar fi avut nici un efect. Asa ,incet, incet, tot vorbind cu ea, si aratandu-i diverse aspect si intamplari din acel anturaj, s-a indepartat incet ,incet.

 

Am vorbit ieri cu ea si mi-am dat seama ca e vorba de anturaj, de a nu parea mai fraiera in ochii lor. Toti sunt proaspeti liceeni, si au senzatia ca toata lumea este a lor, ca le este permis orice. Asta nu-i scuza fapta. Doar ca incerc sa o inteleg. Mi-e greu sa ma pun in locul ei, pentru ca s-au schimat mult timpurile de acum 30 ani.

 

Cum spunea si Unicorn, toate aceste lucruri se pot face si in timpul orelor de scoala, si cu cat le interzici mai mult, cu atat vor cauta portite de evadare.

 

Este greu sa gasesti solutia cea ma buna pentru copilul tau. Nu m-am gandit niciodata ca va fi tentata sa incerce sa fumeze sau sa bea. Sau, ma gandeam ca va veni si aceea varsta, dar nu ma gandeam ca al meu copil va testa astea. Si aici nu cred ca e vorba de educatie.

[andacos]

Pot sa fiu dura?

 

N-aveti ce sa faceti.

 

Deloc.

 

Decat sa ii cresteti frumos pana atunci ca sa puteti avea mai apoi incredere in ei ca vor iesi oameni faini la final, chiar si trecand pe langa tigari sau alcool.

 

In rest, cred ca stiti la fel de bine ca si mine ca nu trebuie sa aiba copilul curfew sau sa nu fie lasat deloc afara ca sa se intample chestiile care sunt interesante in adolescenta :) Bautele se pot face la fel de bine si la ora 10, in timpul orei de chimie, si e chiar mai bine de fapt, ca parintii nu-s acasa :) Nu? :)

 

(a nu se intelege ca pledez pentru lasat copilul afara toata noaptea sau a fi dezinteresat complet, evident. Dar TOATE cazurile pe care le cunosc de copii cu parinti stricti au ajuns mai devreme sau mai tarziu la lucrurile de care le era frica parintilor. Daca nu in liceu, macar la facultate, cand stiti ce se spune de fetele tinute prea din scurt acasa :) )

 

(asta si din postura de fost adolescent cu rezultate exceptionale si la scoala, si la bere, sa stiti ca se poate :) )

Si eu cred la fel!

 

Tot ce putem face e sa avem incredere in ceea ce am facut pina acum,in felul cum le-am implantat valorile.

 

E normal s atesteze,sa incerce,chiar daca noua parintzilor ni se pare de neacceptat si noi la rindul nostru am facut la fel.

 

Poate chiar ca asa trebuie,sa testeze acum la virsta asta,decit mai tirziu cind stiu eu ce consecintze pot avea testarile astea.(bine sia cum ar putea avea efecte neplacute insa macar ar avea scuza tineretzii)

 

Isabela,nimeni nu se gindeste ca adolescentul de la usa lui ar vrea sa incerce sa fumeze sau sa bea,insa realitatea e alta.Cred ca toate asta fac parte din procesul de maturizare.

 

Dana

[blue_starr]

Eu zic ca la momentul respectiv toti vom stii cum sa procedam..eu din experienta stiu. mama nu ma lasat sa fac aproape nimic, si asta nu include doar bautura, nici macar sa ies cu un prieten nu aveam voie si daca era baiat nici nu mai avea rost sa ii spun.

Asa ca adoptasem alta tactica, acasa eram copilul exemplar..dar dupa ce ieseam pe usa eram total opusul. Credeti-ma avea foarte mare incredere in mine, nici macar in ziua de azi nu stie.

 

Si am spus si repet Sandra va avea o prietena si o mama decat sa procedeze Sandra cum am facut eu sa fie duplicitara si sa se ascunda, prefer sa imi spuna ea si sa aiba incredere in mine.

 

Si normal vreau sa fie cuminte si sa invete, dar la 15 ani adolescentul vrea si libertate si daca nu ii oferi atat cat e nevoie atun ci adolescentul se ascunde si uneori se ajunge la situatii tragice.

[andacos]

Eu zic ca la momentul respectiv toti vom stii cum sa procedam..

Hai mey...totzi participantzii la subiect exact asta spun ca nu stim cum sa procedam,iar tu vii si ne spui ca vom sti.

 

Nu,nu vom sti exact cum va fi,cum vom proceda,vom avea probabil reactzii de care acum ne indoim ca le putem avea.

 

Si asta doar pentru ca nu ne gindim ca "ni s eva intimpla noua",ca suntem pe principiul "stiu ce am crescut la usa"si tot asa.

 

Adolescentzii pot fi in dorintza lor de a  soca,impresiona,epata ,foarte surprinzatori.

 

Dana

[MariaG]

Mi-am notat cateva sfaturi din cele ce s-au dat aici. 

Al meu are abia 9 ani, dar ma astept ca in ~5 ani sa ma lovesc de fiecare problema in parte. 

De fapt, despre aste vroiam sa scriu de ce "Nu credeam sa am probleme legate de acesta"? 

[michelle-usa]

blue, fetitza ta e inca mica...stii cum se spune "copii mici, probleme mici..."te vedem noi peste vreo 10 ani daca mai spui asta.

 nu zic...ca mai sunt si exemplare din astea...de copii care nu creaza probleme/discutii... etc...etc...dar majoritatea parintiilor se confrunta cu adolescenti incapatinati, doritori de libertate prea devreme...etc..etc...

[Rufus]

Daca i-ai permis sa bea bere acasa, nu inteleg de ce te superi daca bea putina bere si cu prietenii. Ori e permis, ori e interzis.

 

 

Cred ca poti pleca de la aceasta afirmatie. Ai gresit cand ai permis alcool copilei tale. Asuma-ti greseala si mergi mai departe.

Cum zicea cineva, nu cred ca exista sfaturi universale, doar cazuri particulare. Iar tu...incearca sa combini ce poti.

In ceea ce ma priveste, nu cred ca-s multi care citesc sectiunea despre adolescenti care sa nu-mi stie povestile legate de fetele mele.

Nu le-am dat sa bea acasa, le-am dat credit, le-am explicat de ce se imbata imediat adolescentii, le-am dat exemple, am trecut cu vederea cand au experimentat. Urmarea? Amandoua (cele mari) au venit, la un moment dat, bete acasa. Pardon, Ioana a venit acasa...ca pe Teodora am recuperat-o de la spital, unde o dusese Politia. Printre cei care m-au sustinut si m-au incurajat au fost destui care mi-au explicat ca NU trebuie sa trec cu vederea orice, oricand si ca libertatea trebuie castigata, controlul la varsta asta este ceva normal. Si sarmanul de mine care credeam ca sunt un parinte cool...

Fata ta a trecut de faza cu experimentul. Cand ti-ai dat seama ca miroase a alcool, i-ai explicat si ti-ai expus punctul de vedere, precum ca nu doresti sa bea. A doua zi a facut la fel. Din punctul meu de vedere, nu ti-a dat de ales, asa ca nu cred sa o mire prea tare pedeapsa.

Ora de intrare in casa? Exact aia pe care o alegi tu. Sigur ca mai pleci si tu urechea in stanga, dreapta...ce fac alti copii...dar daca tie ti se pare ca pentru ea, repet pentru ea, este safe sa fie in casa la ora 10, apoi asa sa fie. Prin comparatie, Teodora, de aceeasi varsta cu fiica ta, intra in casa la ora 21.30. Acum, vara si vacanta, este in curte la ora aia, mai sta daca vrea inca o ora. Atunci cand doreste, nu foarte des, are motiv si ma asigur ca este in regula, poate veni acasa si la 12 noaptea. Sa nu uitam ca, atunci cand ne-a chemat Politia sa o luam din Centrul vechi, ne-au tinut morala ca la scoala. Frumos, civilizat, dar ferm. Si au dreptate.

Deci: fa tot ceea ce crezi ca este pentru siguranta ei, indiferent cat ti se reproseaza ca ceilalti sunt liberi ca pasarile. Cu mici exceptii, nu este adevarat, sunt exagerari ale ei sau ale prietenilor.

Adevarat insa, toata fermitatea asta trebuie imbracata in manusa de catifea. Dar, cu sau fara manusa, trebuie sa existe. Ca parinte, ai tot dreptul sa nu fii de acord cu nici o picatura de alcool la copilul tau de 15 ani.