am primit pe mail, nu stiu sursa exacta.
Un studiu realizat de trei cercetatori stiintifici de la Facultatea de Stiinta Mediului din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, realizat in anul 2008, ne da indicii despre calitatea apelor potabile si minerale din Romania.
Studiul a fost realizat de Cristina Rosu, Andrei Vlaicu si Simona Boita si si-a propus sa raspunda la intrebarea: Care apa este mai sanatoasa si propice consumului zilnic – apa minerala, apa plata sau apa de izvor?
Pe plan mondial sunt preocupari similare in evaluarea continutului de minerale din apele imbuteliate in Suedia, Canada, India, Turcia, Romania, SUA, dar cele mai mari cantitati de ape minerale vandute in lume provin din Italia si Franta,tari care in care legislatia privind calitatea apelor este mai stricta decat in Romania. Scopul acestui studiu a fost de a evalua calitatea chimica a.apelor imbuteliate existente pe piata de retail din Romania si compararea lor eu apa potabila de la retea si apele de izvor. Studiul cercetatorilor clujeni ne da indicii asupra calitatii apelor romanesti si a posibilitatilor de export pentru apele minerale, plate si carbogazoase romanesti.
In acest scop, s-au studiat 30 de marci diferite de ape imbuteliate existente pe piata de retail din Romania (25 romanesti si 5 straine). Au fast prelevate probe de apa potabila din reteaua de alimentare din municipiul Cluj-Napoca si din municipiul Zalau, o proba de apa de izvor natural din Cluj si doua probe de apa de izvor natural din municipiul Blaj si Zalau. Probele au fost analizate cu ajutorul multiparametrlui WTWinolab 720 si s-au determinat parametrii fizici ai apelor, care au fost comparati apoi cu standardul apei potabile din Romania si cel din Uniunea Europeana. Cu ajutorul aparatului RQ flex 10 Meck s-au determinat concentractiile ionilor de calciu, magneziu, sodium, clorura si sulfat din cele 35 de probe analizate.
Apoi s-a stabilit compatibilitatea lor cu legislata apelor potabile din Romania , reglementata de Lege.458 /2002 si completata de Legea 311/2004. Conform acestor legi:
Concentratia maxima admisa (CMA) pentru sulfat este 250mg/L, pentru clorura 250mg/L, pentru sodium 200 mg/L, pentru ionii de calciu 100 mg/l si pentru ionii de magneziu 50mg/L. In cazuri exceptionale, pentru anumite ape minerale forte, se admit concentratii maxime exceptionale (CMAE) de sulfati maxim 400 mg/L, calciu maxim 180mg/L si magneziu maxim 80mg/L.
Cele 36 de probe analizate au fost: Borsec apa plata si carbogazoasa, Bucovina apa plata si carbogazoasa, Poiana Negri natural carbogazoasa si carbogazoasa, Carpatina Forte si Light, Izvorul Minunilor Stana de Vale si Izvorul Minunilor plata, Roua Muntilor carbogazoasa si plata, Dorna carbogazoasa si plata, Tusnad albastru, izvorul nou (Izvorul Zanelor) si Tusnad verde, Raraul naturala carbogazoasa, Biborteni Forte(mov) si lejera(verde); Zizin, Talea, Sport Calipso plata, Lipova naturala, Saint Amand, Vera Aqua, Evian, Vittel, Perrier, apa de izvor din municipiul Cluj Napoca zona Cora, apa de izvor din Zalau – Izvorul Crasnei, apa de izvor din municipiul Blaj, apa potabila de la retelele municipiului Cluj Napoca si Zalau.
Rezultatele obtinute arata ca doar 26 de probe din cele 35 analizate respecta in linii mari legislatia, adica 74,28 % din probe. Apele carbogazoase Borsec, Poiana Negri ambele probe, Bucovina carbogazoasa, Dorna carbogazoasa, Tusnad albastru si verde si Biborteni forte au pH 5,5, adica sub limita minima admisa de legislatia in vigoare.
Apa minerala Tusnad verde si albastra au indicele de conductivitate electrica peste limita maxima admisa, chiar si in cazuri exceptionale (2500 uS/cm).
Apele minerale carbogazoase Tusnad verde si albastra, Borsec, Poiana Negri ambele probe, Dorna carbogazoasa, Biborteni forte si lejera au o concentratie prea mare de ioni de calciu, peste limita maxima admisa in cazuri exceptionale (180mg/L).
Apa minerala carbogazoasa Borsec, cele doua probe de apa Biborteni si probele de Tusnad verde si albastra, depasesc concentratia maxima admisa exceptional pentru ionii de magneziu(contin mai mult de 80mg/L).
Concentratia maxima de sodium a fost depasita, de asemena, de catre patru probe: Biborteni forte si lejera, Poiana Negri carbogazoasa si natural carbogazoasa, care contin mai mult de 200mg/L, asa cum este prevezut de legislatia in vigoare.
Concentratia ionilor de clorura si sulfati a fost respectata de toate probele de apa analizate de cercetatorii clujeni. In raportul prezentat de echipa Universitatii din Cluj, se arata ca doar 15 din cele 35 de probe analizate respecta integral, toate normele legislative in vigoare.
In concluzie, o apa ideala de consum zilnic trebuie sa fie necarbogazoasa, bogata in ioni de calciu si magneziu, dar saraca in sodiu, cloruri, nitrati si sulfati si doar o parte dintre apele plate, minerale si carbogazoase comercializate in Romania respecta aceste standarde de calitate. Ele sunt: Borsec apa plata, Carpatina Forte si Light, Roua Muntilor carbogazoasa si plata, Dorna plata, Perla Harghitei minerala, Zizin, Sport Calipso apa plata, Lipova naturala, Vera Aqua, Evian, Vittel si Perrier.
Doar 26 de probe din 35 analizate respectau legislatia apei potabile pentru parametrul pH, adica74,28 % dintre probele analizate. Toate probele care aveau pH prea acid erau carbogazoase sau natural carbogazoase. La parametrul conductivitate electrica, alte 6% dintre probele analizate au picat testul. Concentratia cationilor de calciu si magneziu era prea mic in 8 dintre cele 35 de probe studiate, iar patru probe aveau o concentratie prea ridicata de sodiu (Na +)
Analizand continutul de minerale ale celor 35 probe de ape, cercetatorii au constatat ca datele inscrise de producatori pe etichete sunt corecte. Din pacate, cumparatorii nu cunosc legislatia in vigoare si majoritatea nu citesc buletinul chimic inscris pe etichete. Consumul regulat de ape minerale carbogazoase cu continut prea ridicat de sodium, calciu si magneziu sau cu un pH impropriu, pot conduce in timp la imbolnavirea rinichilor, stomacului si ficatului si la agravarea bolilor cardio-vasculare. Aceste sortimente de ape minerale forte imbuteliate nu sunt recomandate pentru consum regulat sau indelungat: Biborteni, Borsec, Tusnad, Dorna, Poiana Negri, Izvorul Minunilor.
Apa potabila de la reteaua municipiilor Cluj, Zalau si Blaj respecta in linii mari normativul standard privind calitatea apei.
Ca urmare a acestui studiu, cercetatorii clujeni au propus standardizarea de catre toti producatorii de ape imbuteliate din Rornania, a unei culori pentru capac, in functie de gradul de mineralizare al apei imbuteliate, astfel incat consumatorii sa inteleaga mai bine ce cumpara din magazine si efectele apei minerale pe care o consuma asupra starii lor de sanatate.
S-a propus urmatorul standard:
- pentru apele cu continut redus de minerale, ape plate, un capac de culoare alba;
- pentru apele cu un continut mediu de minerale, ape de izvor, un capac de culoare albastra;
- pentru apele minerale carbogazoase naturale un capac de culoare verde;
- pentru apele minerale imbogatite sau forte, ape minerale medicinale, un capac de culoare mov.
Normele de standardizare se refera in special la apele care au un continut ridicat de azotati si nitriti. In concluzie,apa ideala de consum.zilnic ar trebui sa fie necarbogazoasa, bogata in calciu si magneziu, dar saraca in sodiu, cloruri si sulfati. Probele de apa comercializate in Romania sau care provin de la retea sau din surse naturale, respecta normele privind continutul de azotiti si azotati doar in proportie de 50% Se recomanda schimbarea periodica a sortimentelor de ape plate si minerale consumate si citirea cu atentie a tabloului chimic de pe eticheta produsului. Este contraindicat consumul regulat de apa minerala carbogazoasa cu continut ridicat de sodium pentru toate persoanele care sufera de afectiuni cardio-vasculare. De asemenea, este contraindicate consumul regulat de apa minerala carbogazoasa pentru persoanele care sufera de boli ale rinichilor. Este interzis consumul de apa potabila de la izvoare si fantani pentru care nu s-a facut o analiza a calitatii apei si nu exista exista un bulletin chimic si un aviz favorabil de consum.
Unele companii din Romania care imbulteliaza ape plate si minerale s-au aliniat deja la noile norme de standardizare propuse de cercetatorii clujeni, iar culorile capacelor pot ajuta consumatorii sa aleaga in cunostinta de cauza apa pe care o cumpara din rafturile magazinelor.
In acelasi timp, este foarte important sa informam consumatorii asupra acestui studiu si sa-i ajutam sa bea apa sanatoasa, calitativ superioara si sa aleaga din rafturile magazinelor in cunostinta de cauza.
BIBLIOGRAFIE:
1. Feru A, 2004, Bottled mineral waters in Romania, Enviromental Geology
2. Rosu C, Costin D. 2008, Concentratia ionilor anorganici in apele imbuteliate de pe piata de retail din Romania
3. http://www.mmediu.ro/legislatie
4. Garzon, Eisenberg 1998, Variation in the mineral content of commercially available bottled waters. Implication for health and disease
5. Rosborg, Gerrardson, Olson, 2005, Concentration on inorganic elements in bottled waters on the Swedish market, Enviromental Geochemistry and Health
6. International Journal of Life Quality and Enviromental Health Research , USA , 2009
![[:)]](https://comunitate.desprecopii.com/forums/public/style_emoticons/default/icon_smile.gif){kind=icon}
