47 raspunsuri la acest subiect

[francesca20]

salutari la toata lumea! am devenit de curand mebru al cestui forum si am tot cautat raspunsuri la pb care ma framanta pe mine, dar nu prea am gasit. probabil nu am reusit sa caut cum se cuvine sau nu am stiut cum sa caut corect. de aceea m-am decis sa va scriu si sa va rog sa-mi spuneti parerea voastra. am 30 de ani , sunt casatorita de 1 an. totul bine si frumos, insa in rel noastra exista ceva peste care eu nu pot trece, ceva ce nu pot accepta. sotul meu nu doreste copii. nici nu vrea sa auda. eu mi-am dorit intotdeauna un copil, insa pana acum aceasta dorinta nu a fost niciodata atat de apasatoare. probabil unde m-am gandit ca intai ar trebui sa fiu maritata, probabil unde m-am gandit ca ... lasa... e timp si pt asta. acum, mai mult ca oricand simt ca e momentul potrivit. pt mine. (sunt sigura ca atarna foarte mult si indarjirea legata de refuzul sotului meu in ceea ce priveste copii). cert este ca aceasta situatie incepe sa devina din ce in ce mai grea pt mine. sotul meu iubeste copii, pe ai altora , bineanteles. cand e inconjurat de copii il vad cat de mult ii place sa fie intre ei, il vad cat ii gadila si ii alearga si cat de mult se joaca cu ei. am inceput sa nu mai suport atunci cand prietenii nostri vin cu copiii in vizita. n-am nimic cu saracii copii, doamne fereste, dar ma apuca crizele cand il vad pe al meu sot purtandu-se cu ei asa, stiind ca el nu vrea sa aibe pe unul al lui, unul cu care sa se poata juca si pe care sa-l poata rasfata la fel cum o face cu copii altora. nu stiu care e motivul intemeiat al refuzului lui, probabil are o mare teama de ceea ce reprezinta un copil. imi spune intotdeauna ca acei copii care vin la noi in vizita , nu stau decat cateva ore, dupa care pleaca fiecare la casele lor. deci nu trebuie sa suporte toate capriciile sau plansetele lor. el se bucura doar de clipele cand copiii sunt cuminti si atata tot. eu nu mai am rabdarea necesara sa-i tot explic ce inseamna un copil in viata unei familii. asta pt ca indiferent de cum as fi incercat eu sa-i explic situatia, intotdeauna ma loveam de refuzul lui categoric. cert este ca situatia a inceput sa fie din ce in ce mai apasatoare. si tare mi-e teama sa nu cad in extrema cealalta. stiu un singur lucru, ca imi doresc un bebe mai mult ca oricand. pot fi catalogata drept egoista, pt ca nu ma gandesc si la ce doreste sotul meu, vreau doar ce doresc eu. dar nu mai am calmul necesar, nici rabdare si , gandesc eu, nici timp. consider ca daca acum nu voi avea un copil, mai tarziu e deja... mai tarziu pt a deveni mama. recunosc ca m-am gandit sa... cum sa spun... sa folosesc anumite "tertipuri" pt a ramane insarcinata. nu stiu daca e chiar cel mai indicat. stiu clar ca in astfel de situatii nu exista decat 2 posibilitati: ori el accepta situatia si va deveni cel mai super tatic, ori el nu va accepta si va considera ca i-am inselat increderea, ca l-am pacalit intr-un fel sau altul si n-am tinut cont de decizia lui. si in aceste conditii, din cate am mai tot citit eu, viitorul nu este tocmai unul frumos. apar adevaratele pb in cuplu, pb care pot duce inevitabil la despartirea partenerilor. cel mai rau ar fi ca el sa nu accepte sub nici o forma acel copil si sa se delimiteze total de responsabilitatile ce-i revin ca tata. sa nu cumva sa-mi spuna ca el oricum nu si-a dorit nici un copil, asa ca daca am tinut cu tot dinadinsul sa-l am, ma priveste direct si personal. cam asta e... va rog din suflet sa-mi spuneti, ce ati face voi in locul meu. orice sfat, parere, chestie, orice e binevenit. va multumesc si va doresc o zi dintre cele mai bune!

[coraly]

Da, dificila situatie. Dar tu nu stiai ca nu vrea copii dinainte de casatorie? Adica nu ati discutat problema asta inainte?
In orice caz, ar trebui sa discuti deschis cu el, sa-i spui ca tu iti doresti un copil.
Daca vrei o parere mai putin obiectiva, eu ca femeie ti-as spune asa, nu lasa sa treaca timpul fara sa faci un copil, mai ales ca il doresti. E normal ca a inceput sa-ti sune ceasul biologic. Asa mi-a sunat si mie la 29 de ani si m-am grabit tare :)
Stiu un cuplu care era in situatia asta, el nu vroia copii, pana la urma au facut, la 37 de ani. Dar iti dai seama ca ar fi putut si mai repede. Eu nu stiu daca e bine sa astepti. Sunt cazuri in care amani si pe cand vrei sa faci nu mai e asa usor, sau din contra poti sa-l faci usor, dar e pacat de anii astia care trec.
Trebuie sa pui bine in balanta ce-ti doresti mai mult, sa dai viata unui sufletel, sau sa ramai in continuare cu sotul tau, neimplinita si asteptand cu sufletul la gura ca vreodata sa se razgandeasca...


Coraly si bebe Sergiu

poze 1 an

[Rufus]

In primul rand nu te sfatuiesc sa ramai insarcinata fara sa stie. Riscul este mare si nici nu-i etic.
Apoi, eu nu cred ca esti egoista. Ai o dorinta naturala, ca femeie si ca membru al familiei. Ai tot dreptul sa-ti doresti un copil pentru ca este un lucru normal.
Din pacate, daca domnul continua in atitudine, va trebui sa-ti exprimi disponibilitatea de a divorta, daca crezi ca nu te poti impaca cu ideea ca, poate, niciodata nu va fi de acord. Cinstit si lautareste. Are tot dreptul sa refuze (desi este ciudat!), insa si tu ai drepturi.
Mai este un amanunt, pe care nu l-ai precizat: esti sigura ca poate sa faca copii?

poze multe cu noi


"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[Elise]

sint, intr-un fel, in aceeasi situatie, si incerc sa o rezolv transant.

L-am luat la "masa de discutii" si am disecat problema:
"eu vreau un copil si nu renunt la ideea asta, tu nu vrei, cum ajungem la un compromis?"

Argumentele lui sint de genul:
"nu-l putem lua dupa noi cind vrem sa iesim",
"n-avem timp",
"las' ca merge si mai incolo",
"vedem noi cum facem".
Adik evitari.

Eu pe al meu il bat la cap.
Discutam acelasi lucru dimineata, la prinz si seara.
Si de citeva ori la telefon intre timp.
Pina om ajunge la o concluzie.

Poate ar fi bine sa faci la fel....
Nu-l minti.
Eu sint de parere ca minciuna nu prea are ce sa caute intr-o relatie, si se uita greu.

Elise

[Flaflo]

Cred ca daca iti doresti atit de tare un copil, il vei face, cu riscul de a-l pierde pe sot. Din cite stiu eu, foarte multe cazuri de genul acesta se sfirsesc cu bine, cel tirziu cind tata isi vede prima oara odrasla! Rufus, ma mira sfatul tau de a ramine insarcinata fara stirea lui! Asta de la un barbat!! Stii tu ceva ce noi nu stim? Flavia si Bianca[bibe] http://de.pg.photos....sedif/my_photos

[coraly]

Flaflo, Rufus a sfatuit-o tocmai contrariul: sa NU ramana insarcinata fara stirea lui!


Coraly si bebe Sergiu

poze 1 an

[Flaflo]

Da....trebuie sa-mi pun ochelarii pe viitor, ca ma cam lasa vederea! Scuze, Rufus! Flavia si Bianca[bibe] http://de.pg.photos....sedif/my_photos

[carolinah]

Sora-mea a rezolvat problema asta in sensul ca a ramas "accidental". Cumnatu-meu a inghitit galusca si acum isi adora copilul, dar i-a spus clar ca la a 2-a tentativa o lasa in strada cu copii cu tot (improbabil de altfel, dar destul de clar ca mesaj!) Dar, intr-adevar, nici eu nu incurajez asa ceva... Carolina, cu Alina si Ana... si tati, evident

[Rufus]

quote:

---

Originally posted by Flaflo
Da....trebuie sa-mi pun ochelarii pe viitor, ca ma cam lasa vederea!Scuze, Rufus!

---

Nu-i bai! Cand am recitit ce am scris, prima oara si mie mi s-a parut ca am uitat negatia...poze multe cu noi"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[Nadia1976]

Francesca daca el nu vrea copii, ai de ales intre 2 variante: ori divortezi si iti refaci viata (in timp) cu cineva care are aceleasi dorinte ca si tine si aceeasi idee de familie (adica voi doi+copil) ori ramai insarcinata fara aprobarea lui, asta in cazul in care esti sigura ca poti sa-ti cresti copilul fara ajutorul lui; el poate sa accepte copilul si sa fie cel mai grozav tatic din lume SAU poate sa-ti spuna clar ca el nu a vrut bb si e problema ta cum il cresti. Daca tu stii sigur ca iti poti creste copilul si fara el... go ahead! La urma urmei, nu ai fi singura mamica (,) care isi creste un copil fara ajutorul tatalui; dar in acest caz, cel mai corect ar fi sa il lasi pe el in pace, adica sa nu-i ceri nici un fel de ajutor, efectiv sa uiti ca copilul tau are un tata; nu-l vrea, ok, dar nu-l forta sa se implice (in nici un fel) in viata copilului tau, in cazul in care aceasta nu va fi alegerea lui. ____________________________ Winners don't quit; quitters don't win. __________________________________ Don't give me an attitude; I already have one!