27 raspunsuri la acest subiect

[Doamna Bibi]

Nu m-am gandit ca imi va fi asa greu,am incercat sa fiu tare,sa arat ca nu-mi pasa dar...nu mai pot,masca mi-a cazut de pe fata.Sunt singura!!!! [bang]Si nu-mi place singuratatea,chiar daca la propriu nu sunt singura,am copilasul care imi umple viata,am familia care ma sustine,am prieteni,dar totusi ma simt singura...ceva lipseste. Oare asa trebuie sa fie,trebuie sa doara? Cand va trece? Stau si ma intreb oare cum poti sa-ti refaci viata,ce trebuie facut sa trec mai repede peste asta,mai ales ca o sa ma tot vad cu fostul sot care vine in vizita la copil. Parca ceva acolo in sufletul meu mai vrea sa fie ce a fost odata,dar mintea zice ca nu se poate.Totusi sunt (ma rog...am fost) casatorita cu acest barbat timp de 8 ani,ne leaga multe si mai ales minunea de copil. Cat de greu sau cat de usor este sa o iei de la capat? Oare nu fug barbatii de relatii cu femei care au copii? Nu ca as avea nevoie acum de o relatie,dar asa pentru viitor. Simt ca aici nu sunt chiar asa de singura si voi ati trecut prin experiente similare,poate reusiti cumva sa ma luminati. Monica si minunea mea Bogdan zis si Bobo http://community.web...er/monicaotelea

[helbi]

Draga Monica,
nu esti singura, ai familia si ai copilul, ai prietenii de pe forum........cred ca ultimul lucru care ti-ar mai trebui acum ar fi o noua relatie esuata. Nu stiu de cit timp te-ai despatit exact........

De durut doare si va mai durea.....dar, daca iti faci un scop din a cunoaste acum pe cineva, s-ar putea sa fii dezamagita. Lasa timpul sa treaca, vezi-ti de vaita ta, aranjeaza-te, iesi mai des al plimbare, calatoreste........umpleti viata cu lucruri frumoase pt tine si Bogdanel si .......o sa apara el, printul, daca va fi sa apara!

Andreia

BIANCA

[gweno]

Sa stii ca te-am urmarit mai demult,prima data pentru ca mi-au placut pozele tale din calatorii apoi pentru ca ai un baietel de aceeasi varsta cu ai mei,frumusel si scump foc.Ti-am raspuns la celalalt subiect despre consiliere matrimoniala.Si eu am trecut printr-un divort cu doi copii si stiu ce inseamna.Mi-ai parut foarte tare din toate mesajele tale,dar sa stii ca este bine sa te refulezi si sa nu tii in tine.Fa ceea ce nu puteai sa faci inainte,plimba-te ocupate de tine si mai ales nu iti plinge de mila.Dupa divort am avut o perioada groaznica,in care nu am avut pe nimeni linga mine.Lucrind la firma ex sotului m-au dat afara,parintii ma acuzau incontinuu,singurii care m-au ajutat au fost prietenii ce m-au ascultat cind aveam nevoie.Dupa divort am mai cunoscut alti barbati dar chiar daca ei te vor,se va gasi totdeauna cineva sa il sfatuiasca de "bine"."Ce esti nebun nu ai destule probleme de ce sa te incurci cu o femeie cu un copil??"Este greu dar sa stii ca atunci cind se inchide o usa,alta se deschide.La mine exact cind ma asteptam mai putin l-am cunoscut pe actualul meu sot.A fost dragoste la prima vedere si de cind ne-am cunoscut nu ne-am mai despartit. Fii optimista si ai incredere in tine,esti o femeie frumoasa si sint sigura ca ai si alte calitati ce vor fi apreciate de cineva. Daca cumva in viitor vrei sa iti refaci viata nu te incurca cu romani(sfatul meu)Hai pupici multi si fi barbata cine stie poate tot raul e spre bine!! LORY mamica gemenilor ERIC SI FILIP -20 August 2004 "On ne voit bien qu'avec le coeur...l'essentiel est invisible pour les yeux" Antoine de Saint-Exupery

[brotacel03]

Sunt oarecum in aceeasi situatie (un mariaj de 7 ani esuat, cu un bebe de 2 ani), si incerc sa-mi spun ca aceasta perioada de singuratate imi poate fi utila, sa ma cunosc mai bine pe mine insami, sa-mi recapat increderea in mine, in ceilalti, sa nu-mi mai fac vise si planuri mai lungi de-o saptamana. N-am fost niciodata singura pana la aceasta varsta(in curand 33), si cred ca si aceasta idee m-a facut sa fiu mai debusolata. Iar vizitele ex-ului la copil, imi readuc in memorie momente de familie, si am deseori impulsul de a intinde mana sa-l ating, dar imi reprim gestul tocmai pentru a nu-mi mai oferi sentimentele. Probabil ca va trece, dar anii vor trece si ei. Uneori ma gandesc ca e posibil sa ma acomodez prea bine numai cu mine insami, si-mi va fi greu mai apoi cu o alta prezenta alaturi. Ceea ce trebuie sa crezi este ca viata iti poate oferi si surprize placute; ca totul se poate schimba itr-o clipa.

[Roxane]

Draga Monica, uite poate te va ajuta oarecum ceea ce-ti voi povestii aici. Astazi se implinesc exact doi ani de cand fostul sot ne-a parasit, pe fiica mea si pe mine, pentru o alta femeie. Sunt cateva fete care poate-si amintesc perioada cumplita prin care am trecut, perioada in care nu credeam ca vreodata imi voi revenii mai ales ca "evenimentul" s-a intamplat dupa 14 ani de casnicie si nici tocmai tanara nu mai eram. Cand auzeam expresia ca "timpul vindeca" simteam ca inebunesc dar acum pot spune ca asa este. Nu vreau sa-ti dau sfaturi dar incearca sa te rupi de fosta relatie, incearca sa nu-i mai dai prea mare importanta, gandeste-te ca tu ai ceva numai al tau..ingerasul de langa tine, gandeste-te ca esti tanara si ai toata viata inainte si cu siguranta o sa te linistesti. Iti doresc sa ai taria sa mergi mai departe pentru ca esti o femeie puternica tocmai pentru ca esti..mamica. Roxane

[brotacel03]

Roxane, sper sa ai dreptate cu timpul care vindeca. La mine a trecut un an si 3 luni, si sunt departe de acea stare de indiferenta fata de ex. De curand mi-a adus toate fotografiile cu noi(chiar si fotografii in care eram noi 3), ca iubita actuala era deranjata de ele, si nu am curajul sa ma uit peste ele. Uneori stau si ma intreb cine a pierdut mai mult: eu, care am trait cu gandul ca este omul meu pereche, iar acum sunt singura, sau el, care ani de zile a stat langa mine in indoiala, nestiind daca ma iubeste sau nu.

[a2p]

Monica... "Enjoy today... yesterday is gone and tomorrow may never come..." "Bucura-te de astazi... ieri a trecut si miine poate sa nu vina niciodata" Cu alte cuvinte... El este in trecut... Este tatal baietelului minunat ce il aveti impreuna si asa veti ramine continuu legati unul de celalalt... dar nu te mai uita in trecut, ci inspre viitor... nu inspre un viitor indepartat, ci la un viitor ce il construiesti tu incepind din clipa asta... bucura-te de fiice clipa... ofera-ti bucurii ce inainte nu ti le ofereai, vezi partea frumoasa a orice faci, sau pur si simplu creaza o parte frumoasa in orice faci... Zimbeste celor din jurul tau, si in general zimbeste continuu... [Cind te prinzi amintindu-ti sau regretind sau intrebindu-te "nu era mai bine oare daca..." da-ti o palma virtuala... ce este este, si ce a fost nu mai poti schimba, deci n-are rost sa incerci sau sa te consumi...] Cum zimbesti si emani dragoste si bucurie vei fi inconjurata de dragoste si bucurie... Altfel daca emanam "auto-plingere de mila" asta primim in schimb... de asta ne inconjuram... Atitudinea de viata de minut cu minut creaza o alta stare de spirit, si aceea accelereaza desprinderea, ruperea, uitarea, inchiderea ranilor si (poate) indiferenta de ex... (asta nu e atit de simplu cum am vrea, desigur, dar e realizabil) Si din acea atitudine vin de la sine cind va veni momentul alte oportunitati si de ce nu alte relatii din care sa alegi, mai bine de data asta... Singura? Nu... libera si fericita?... da! Bafta multa... Doar doi centii mei... Copiii au dreptul la doi parinti... si ei n-au nici o vina... "Let's keep it that way!" (Haideti sa pastram lucrurile asa)

[Roxane]

Timpul vindeca doar daca si tu iti doresti asta. Daca stai tot timpul si te gandesti la el, la perioada in care ati fost impreuna, daca adormi cu el in gand si-ti spui tot timpul de ce ti s-a intamplat tocmai tie cu parere de rau iti spun ca nu ai nici o sansa sa te vindeci. Incearca sa tragi o linie, de-o parte lasa tot ce a fost, toate clipele petrecute impreuna si spune-ti tot timpul ca tu esti cea castigata pentru ca nu te-a meritat si de partea cealalta sa fie viata fara el. Inteleg ca ai un copil..este cel mai minunat lucru din viata unei femei..un copil..nu te gandii daca vei mai avea o relatie, gandeste-te ca acest copil momentan este sensul vietii tale de-acum inainte. Si sa-ti mai spun ceva...chiar daca noi femeile parem a fi niste fiinte neajutorate...ei bine, cu mana pe inima iti spun ca nu-i adevarat! suntem mult mai puternice decat multi barbati (fara suparare). Si eu am avut momente cand nu ma interesa nimic, nici macar fetita mea, in halul acela ajunsesem..imi era indiferent orice dar a fost un moment in care am realizat ca nu se merita sa ma chinui singura, ca viata este atat de frumoasa si ca e minunat sa traiesti chiar daca fara EL. Si mie mi-a fost greu mai ales ca despartirea a fost brusca fara nici un semn...dar a trecut si asta pentru ca mi-am dorit tare mult sa-mi revin in primul rand pentru ingerasul de langa mine care nu avea nici o vina si apoi de ce sa nu recunosc..si pentru mine. Au trecut doi ani de-atunci..suntem decat noi doua si ne este atat de bine! Timpul vindeca..intr-adevar dar..cu ajutorul nostru! Capul sus...azi este o zi si maine o alta... Roxane

[inca o zi]

Draga Monica, am citit si eu cele scris de tine si m-am gandit ca daca fiecare care simte ca are ceva sa iti scrie , o si va face, e numai de bine , si asta pt ca in situatia ta , cred eu, fiecare mesaj te poate ajuta sa mergi mai departe.Citeam ce ti-au scris ceilalti si am citit la un moment dat ca iti scria cineva despre uitare si anume, ca uitarea si schimbarea in viata ta poate avea loc numai daca tu vrei.Si eu cred la fel!De tine depinde daca vrei sa iesi de sub aceasta apasare si daca vrei sa mergi mai departe si sa incepi o viata noua.E adevarat ca fostul tau sot e tatal copilului tau si asa va ramane,dar eu zic ca pt tine el in afara de tatal copilului tau, nu ar trebui sa mai reprezinte nimic.Mai ales ca din cate am citit, el e deja in alta relatie implicat si atunci de ce tu sa stai si sa traiesti din amintirile trecutului , in timp ce el isi traieste prezentul alaturi de femeia cu care e????eu zic sa fii optimista,deschisa si sa te orientezi si tu spre un nou inceput.Si cu siguranta viata are iti va oferi o a doua sansa, vei putea sa intalnesti un barbat care sa iti fie sot si tata pt copilasul tau, si de ce nu poate in viitor,vei mai avea inca o data bucuria de a fi mamaica.Poate ca cel mai mult ar trebui sa te ajute faptul ca el ti-a inselat asteptarile si s-a implicat intr-o alta relatie.Din cate am inteles din cele citite, el era implicat intr-o relatie cand voi inca erati casatoriti.Ei, atunci de ce sa mai privesti in trecut??Inchide usa si mergi mai departe!! Si apoi cred ca daca el te-ar vedea fericita si poate, de ce nu, chiar impreuna cu cineva, l-ar afecta cat de cat.Pe cand asa, eu cred ca el simte si vede, cand vine sa vada copilul ca tu inca regreti si mai privesti inapoi.Stiu ca e usor sa scrii si sa fii optimist cand nu esti implicat in problema, dar fiecarui om ,in viata i se inchid usi,iar cand acest lucru se intampla cel mai bine e sa ne concentram in viitor,la ce putem face si cum putem face.Daca te vei agata de trecut, va dura timp mult pana te vei vindeca,daca vei privi in viitor, vei avea parte de un nou inceput cat mai repede.Si apoi de ce nu te gandesti ca el e cel care a gresit si care a ales sa se implice intr-o alta relatie, fara sa se gandeasca la voi, la trecut, la tot ce va lega impreuna.Deci, alegerea i-a apartinut!! Asa ca tu cauta sa fii o mamaica buna si cauta sa iti refaci viata.Scriai ca acum nu ai nevoie, in moment de o relatie.E ok! Dar eu zic ca deschisa spre ceva nou poti sa fii! Se poate inatmpla ca atunci cand te astepti mai putin sa intalnesti omul care sa fie pt tine!! Monica, iti doresc multa putere si nu uita ca in tine poti gasi puteri nebanuite care sa te faca sa te ridici si sa mergi catre un nou inceput!! Inca o zi(Mela)

[Rufus]

Barbatii accepta copii altora, daca o accepta pe mama. Asa ca nu te teme. Sau, ma rog, teme-te putin... http://community.web...com/user/tora97 "EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde