Ce am făcut înainte de a-mi propune să rămân însărcinată.
1) îmi era frica de ace, nu le suportam. Ca să înving aceasta frica, m-am dus frumos la centrul de donat sânge și după vreo 7-8 ture de donat pe parcursul câtorva ani, am scăpat de orice frica de ace și nu am mai avut probleme cu analizele in sarcina. S-a meritat 100%
2) mi-am scos maselele de minte și încă una cu probleme. Din păcate, abia după două sarcini în care fie au început sa mi se fractureze masele plombate fie să crească masele de minte, înainte de a treia, mi-am luat inima în dinți, am cerut anestezie totala, iar doctorul a scos tot ce era problematic. Apoi în primul trimestru din a treia sarcină am mai fost doar la detartraj și la plombat ceva ușor fara anestezie că nu ajunsese la nerv. S-a meritat 100%
3) Am ales un regim de viață sănătos, 2L lichide pe zi, cantitate redusa de sare zahar și grăsimi din surse gen margarina. Iar în sarcina și alăptare m-a ajutat că aveam deja o rutina formata, ore la care sa mănânc indiferent de foame/chef, in frigider sa am pregătite mesele. Deși am inceput toate cele trei sarcini cu o greutate normala pentru înălțimea mea, indice masa corporală normal, tot am făcut diabet gestational de fiecare data. Prima sarcina a fost șoc că nu eram mâncătoare de dulciuri sau carbohidrați exagerat, nu luasem prea multe kg, fiind obișnuită cu planificarea și pregătirea meselor dinainte, am mai înlocuit din carbohidrații pe care ii mâncam și așa din regim am ținut în control. Să sufăr câteva luni de pofta a însemnat ca după nașteri sa mă "dezlănțui" și să mănânc toate prăjiturile și bunătățile nepermise in sarcina cu diabet gestational. Revenind la stilul de viață sănătos, după ce am născut și am vrut sa alăptez, m-a ajutat că mâncăm regulat sănătos și consistent și că mă hidratam ca sa pot produce destul lapte.
Comentarii